- PIB-ul României creşte cu 3,1% în 2025 şi cu 3,6% în 2026, dar situaţia finanţelor publice va continua să se deterioreze, arată o analiză a riscului de ţară a Allianz Trade.
- Allianz Trade: Indicatorii Băncii Mondiale arată un mediu de afaceri favorabil în România.
- Iulian Stănescu: Mulți români vor fi stimulați, mai ales români tineri, să plece din țara.
Economia României va înregistra o creștere moderată în următorii ani, cu un avans al PIB-ului de 3,1% în 2025 și 3,6% în 2026, conform unei analize a Allianz Trade.
Cu toate acestea, provocările legate de sustenabilitatea finanțelor publice și externe persistă. Deficitul bugetar va rămâne ridicat, situat la peste 5% din PIB în perioada 2024-2026, iar datoria publică va depăși pragul de 50% din PIB.
În plus, dezechilibrele din sectorul extern, reflectate de un deficit de cont curent constant peste 6% din PIB, ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea economică pe termen lung. Această situație este accentuată de faptul că investițiile străine directe acoperă doar 30% din deficit, departe de nivelul optim de 75%.
Ce spune Iulian Stănescu, sociolog, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pentru Aleph Business?
Ce decizii trebuie luate la nivel de guvernare, astfel încât să reechilibrăm economia?
„Aș spune că sunt două categorii de răspunsuri. Unul este să ne uităm la ce a făcut România în situații similare, în trecut, fie că vorbim de criza 2008-2010, sau ne uităm și mai mult în istorie, la anii ‘90, poate chiar și la anii ‘30, și observăm că soluțiile au fost cam aceleași. Curbe de sacrificiu, adică austeritate.
Reducerea cheltuielor, pentru că reducerea cheltuielor este imediată. Are efect imediat, are un efect în termen cel mai scurt asupra deficitului. Și atunci când se merge pe tăiere de cheltuieli și pe curbe de sacrificiu, apar scăderi ale veniturilor populației în termeni reali, scăderi de bunuri și servicii publice furnizate populației”, spune Stănescu.
„Și mai sunt alte două consecințe. O adâncire a crizei în ceea ce privește relația între stat și cetățean. Și, în al doilea rând, o creștere a neîncrederii în viitor. Cu alte cuvinte, și mai mulți români vor fi stimulați, mai ales români tineri, să plece din țara. Deci asta ar fi o categorie de răspunsuri. Ne uităm în trecut și vedem cam ce a făcut statul în situații similare.
Și altă categorie de răspuns vine de la instituțiile financiare internaționale. Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și, foarte interesant, și Consiliul Fiscal. Toate aceste trei entități sunt la unison. Entități atât din afara țării, cât și din țară. Și spun că această consolidare fiscală trebuie făcută, în primul rând, prin creșterea veniturilor fiscale.
Creșterea veniturilor fiscale are două componente. În primul rând, o mai bună colectare, mai ales pe zona de TVA, pe zona de impozite indirecte, și, în al doilea rând, o regândire a sistemului fiscal. Asta înseamnă eliminarea, renunțarea la multe dintre stimulentele fiscale din anii recenți. Și, în al doilea rând, da, regândirea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice”, adaugă el.
Companiile locale resimt presiunea costului ridicat al creditului și a scăderii consumului, iar exporturile nu compensează declinul. Cum pot reacționa în acest context?
„Companiile trebuie să supraviețuiască”, spune Stănescu.
„Economia României este foarte concentrată. Avem un număr redus de câteva sute, poate chiar o mie, două mii de companii, care concentrează, de departe, cea mai mare parte din profitul din economie, din valoare adăugată brută, din cifra de afaceri. Și, la capătul opus, avem niște sute de mii de întreprinderi mici și mijlocii, care gravitează în jurul acestor firme mari”, adaugă Stănescu.
„Cele mai multe dintre aceste firme mari sunt firme cu capital privat străin, sunt unele și companii de stat. Dacă ne referim la multitudinea, la sutele de mii de firme, capital privat autohton, acestea vor avea un context dificil în acest an, deoarece marile companii, având în vedere incertitudinile create de, sau generate de, alegerile prezidențiale, care, practic, se reiau în aprilie-mai și de ceea ce înseamnă războiul ruso-ucrainian și posibilele negocieri de pace din cursul acestui an, ei bine, companiile mari sunt mai precaute în a-și cheltui banii pe ceea ce înseamnă cheltuiul de marketing, de publicitate, dar și în a-și cheltui banii pe ceea ce nu înseamnă furnizor esențial. Și atunci va fi destul de dificil pentru companiile private românești, și ele vor trebui să se adapteze unui context care nu este deloc ușor”, conchide Stănescu.