- Cererea pentru titluri de stat în lei scade, iar statul se împrumută mai mult în valută, scrie ZF.
- Deficitul nu este acoperit intern, iar piața obligațiunilor este suprasaturată.
- OTP AM, parte din Banca Transilvania, semnalează creșterea randamentelor titlurilor de stat în lei la 8,5% după alegerile din 2024.
Pe fondul unei cereri scăzute pentru titluri de stat în lei, statul român apelează tot mai mult la împrumuturi în valută, însă interesul investitorilor instituţionali rămâne temperat fără corecţii bugetare semnificative, conform ZF.
România nu reuşeşte să acopere deficitul prin finanţare internă și emite multe obligaţiuni, ceea ce suprasaturează piaţa, iar investitorii aşteaptă măsuri fiscale relevante.
Ce spune Alexandru Ilisie, director de investiţii al administratorului de fonduri de investiţii, OTP Asset Management?
„România nu reuşeşte să îşi acopere deficitul prin finanţare internă, prin împrumuturi în lei de la bănci comerciale, fonduri de investiţii, de pensii, investitori internaţionali, iar o parte a deficitului este acoperită prin împrumuturi în euro. Din punctul meu de vedere, aş spune că piaţa este suprasaturată, adică cel puţin investitorii instituţionali au văzut foarte multe emisiuni şi nu ştiu care este apetitul lor de a investi în continuare, atât timp cât încă nu vedem nişte măsuri fiscale relevante.
Noi avem undeva la 50% din active investite în fonduri cu componentă de acţiuni, dar prin piaţa de obligaţiuni poţi vedea la cât se poate împrumuta statul. De asemenea, ea influenţează costurile de finanţare pentru companiile din România, titlurile de stat fiind un benchmark pentru aceste împrumuturi. Volatilitatea a fost mare. După primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie, randamentele titlurilor de stat pe termen lung ale României, denominate în lei, au crescut la 7,5%. În mai, curba de randamente s-a mişcat la 8,5%, nivel nemaivăzut din 2022, când inflaţia era pe un trend ascendent”, spune el.