- Alex Milcev, EY: Schimbarea impozitării semnalează slăbiciunea ANAF.
- Alex Milcev, EY: Justificarea măsurii este subiectivă și injustă.
- Milcev, EY: ANAF a avut probleme în controlul prețurilor de transfer.
Alex Milcev, partener, EY România, spune că schimbarea impozitării multinaționalelor, prin introducerea taxei pe afiliați, este o măsură destinată să prevină externalizarea profiturilor, dar și un semnal de slăbiciune al ANAF.
El subliniază că guvernul caută surse de venit, iar justificarea măsurii este subiectivă, și are ca motiv externalizarea profitului
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că taxele pe afiliați vor înlocui impozitul pe cifra de afaceri, aplicabil companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro. Milcev spune că această schimbare vine după dificultățile ANAF de a controla prețurile de transfer, iar multinaționalele vor fi solicitate să contribuie disproporționat mai mult decât până acum.
Ce spune Alex Milcev, partener, EY România?
„Având discuții de doi ani de zile despre probleme bugetare, cred că toată lumea de afaceri cu capital românesc și străin deja s-a obișnuit cu ideea că va trebui să rămână cu mai puțin bani în buzunar, adică să plătească mai multe taxe. Însă contează foarte mult metoda și cum această povară fiscală suplimentară este distribuită printre contribuabili. Aceste măsuri propuse desigur au și partea bună. Acel IMCA, Impozit Minim pe Cifra de Afaceri, să zic așa mai poetic urât de mediul de afaceri, mai ales companiile care îl plătesc, pentru că chiar a frânat anumite investiții, o să fie anulat acest impozit. Deci asta este bună. Problema care se pune este cu ce este înlocuit. Și această înlocuire a găsit o altă nișă, o nișă foarte importantă de investitori, investitori străini, căror li se impun anumite reguli. Nu s-a schimbat procentul, să spunem, de impozit pe profit, dar aceste reguli lovesc într-un modus operandi a acestor companii străine.
Să nu uităm că companiile străine operează în foarte multe piețe și ca să își optimizeze posturile, încearcă să centralizeze multe funcții. Câteodată aceste funcții sunt centralizate în România, o veste foarte bună și știm foarte mult acele activități de call center, care angajează peste 100.000 de oameni și în IT și în alte zone. Dar există asemenea centre în străinătate, există funcții centrale, localizate undeva în afara României, care prestează servicii pentru multe țări, inclusiv pentru România, și acele servicii costă. Ceea ce propune Guvernul, este că aceste servicii, în marea lor majoritate, așa cum arată proiectul de lege anunțat de domnul Nazare, de fapt o să fie indeductibile, adică costul lor o să crească cu 16%, fără acele servicii, fără acele redevențe, fără acele dobânzi, că vorbim și de dobânzi, din partea companiilor afiliate, nu se poate descurca în cazul multinaționalelor.
Să nu uităm cât e important acest segment pentru investițiile străine din România, pentru investiții în general în România. Dacă îmi aduc aminte, stocul investițiilor străine depășește 100 de miliarde de euro la acest moment, chiar mai mult. Deci, toți investitorii aceștia, indiferent de mărime, par să fie afectați. Vă dau un exemplu, gândiți-vă că deseori finanțări din grup, care vin de la compania mamă, sunt câteodată mai ieftine, sau cel puțin la paritate cu cele care se pot obține din segmentul bancar. Și acum, dacă vorbim de aceste noi restricții, se pare că tipul acesta de împrumuturi și finanțări o să devină mai scumpe, pentru că dobânzile nu o să fie deductibile.
Deci, nu cred că măsura a fost bine gândită din punct de vedere al impactului. Sigur s-au făcut niște calcule și s-a calculat punctual câți bani poate aduce această măsură la bugetul de stat. Dar trebuie văzut cum va reacționa și acest segment de investitori. Am zis nu o să ajute, din contră, o să încurce. De ce? Chiar și domnul Nazare în justificarea sau în explicarea măsurii a spus ceva ce mediul de afaceri știe foarte bine. Capacitatea ANAF în a administra prețuri de transfer, adică tocmai relația între afiliați și plăți sau venituri, care se generează pe relația cu afiliații din străinătate. Asta este, să spunem, principala preocupare a specialiștilor de prețuri de transfer din ANAF.
Din păcate, ANAF a investit foarte puțin în această zonă, aș zice că chiar a sistat investițiile și, de fapt, nivelul de educare a inspectorilor și chiar a specialiștilor la nivelul Ministerului de Finanțe și la nivelul ANAF își lasă foarte mult de dorit. Și a precizat că sunt anumite provocări în această zonă și nu există specialiști cantitativ și calitativ care să acopere această nevoie a statului. Este recunoașterea, de fapt, a unui eșec de peste 16 ani, că legislația în forma ei actuală de prețuri de transfer care administrează acest serviciu există de aproape 17 ani, din 2008. Că suntem în 2025 și statul recunoaște cumva imposibilitate sau incompetență, cum ar veni de a administra la scara largă, aceste servicii de a analiza ridică niște semne de întrebare.
Faptul că pe această declarație de neputință, într-un fel, ca să dramatizez un pic, asta duce la schimbarea regulilor jocului și, de fapt, aceste servicii vor fi declarate nedeductibile. Sunt niște plafoane, 3% și așa mai departe. Dacă citim scriptul mic, fontul mic, e foarte clar că în vastă majoritate aceste servicii o să fie nedeductibile 100%. Plafoanele de multe ori nu se aplică și nu sunt relevante. Ce se întâmplă și de ce spun că această măsură în niciun caz nu va ajuta ANAF să se profesionalizeze în acest domeniu este simplu. Dacă ai servicii nedeductibile, n-ai o problemă. Dacă redevențele nu sunt nedeductibile, dobânzile nu sunt nedeductibile, n-ai ce verifica ca inspector, n-ai nici o motivație să înveți ceva și, de fapt, relevanța regulilor OECD și regulilor europene privind prețul de transfer devine inexistentă, relevanța dispare, pentru că n-ai ce analiza.
Noi aspirăm ca și țara să aderăm la organizația, la OECD. Păi aceste reguli de prețul de transfer sunt generate și impuse și cumva e un standard a OECD-ului, cum aspirăm noi să ajungem la OECD, când, de fapt, anulăm aceste reguli în privința marei mase de investitori. Deci este o măsură care, din păcate, este contraproductivă din acest punct de vedere”, spune el.