- Negrescu, Frames: Avem un haos fiscal întreținut chiar de la Cotroceni.
- Negrescu, Frames: Este lipsă cronică de know-how administrativ.
- Negrescu, Frames: FMI, Banca Mondială și CE pot impune măsuri dure.
- Erste se așteaptă la o creștere economică de 1,3% în 2025.
- Anterior, Erste avea o proiecție de +1,8% pentru PIB-ul României.
- ING reduce prognoza de creștere economică pentru România.
- ING vede o creștere de 0,8% în 2025 a PIB-ului României.
- Anterior, ING se așteptă la +1,2% pentru PIB-ul României.
- PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
- Datoria și deficitul bugetar al României necesită un plan credibil.
- Situația datoriei României seamănă cu cea a Greciei din 2009-2012.
- Datoria publică a României ajunge la 56,3% din PIB în februarie.
- Datoria publică a României ajunge la 63% din PIB până în 2026.
- Situația globală actuală este mai complexă decât era acum 15 ani.
- S&P și Fitch acordă ratinguri de credit BBB-, cu perspectivă negativă.
- Moody’s acordă ratingul Baa3, tot cu perspectivă negativă..
- România se află la un singur nivel fragil deasupra categoriei „junk”.
- Toate cele 3 agenții recomandă reducerea deficitului bugetar.
România riscă să alunece între haos fiscal și incertitudine politică, în lipsa unui plan economic clar, consideră Adrian Negrescu, manager al Frames.
În doar câteva zile, în spațiul public apar diferite propuneri, de la taxa pe tranzacții bancare, până la impozitarea suplimentară a pensiilor, fără niciun cadru strategic, fără studii de impact, fără coerență instituțională.
Bruxelles-ul, agențiile de rating și investitorii privesc cu îngrijorare la lipsa de profesionalism a clasei politice, spune Negrescu, care avertizează că România ar putea fi retrogradată la categoria „junk” și forțată să accepte un acord cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.
În loc de soluții, avem powerpoint-uri fără substanță și un val de zvonuri toxice, conchide Adrian Negrescu, manager la Frames.
Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames?
„În primul rând, politicienii sunt de vină. Cei care ar fi trebuit să aibă planurile deja făcute pentru momentul post-electoral. Să se fi pregătit cu planuri de restructurare a cheltuielor publice, cu planuri de ordin fiscal, de orice natură, în așa fel încât, în momentul în care avem un nou guvern, să le punem în practică. Iată că avem trei săptămâni de când tot filozofăm pe zona taxelor, a impozitelor, a celorlalte măsuri de restructurare a cheltuielor publice. Fapt că generează o lipsă totală de certitudine din punct de vedere fiscal. Gândiți-vă că mai sunt doar două săptămâni, până la momentul 1 iulie, când probabil vor crește taxele. TVA, impozitul pe dividende, accizele. Cine știe ce alte taxe vor mai inventa politicienii pentru a salva deficitul bugetar.
Din această perspectivă, într-adevăr, toate organismele internaționale ne privesc cu un semn mare de întrebare legat de potențialul nostru de a face cu adevărate reforme, de a însăila, ca să zic așa, o listă de măsuri concrete menite, care vor să ne repună, din punct de vedere bugetar, pe o traiectorie predictibilă.
Va fi extrem de important să vedem programul noului guvern, fie condus de domnul Bolojan sau de altă persoană, concret ce vor face în următoarele șase luni pentru a reduce deficitul bugetar. Nu-i o misiune imposibilă să tai 30 ceva de miliarde de lei de la bugetul de stat, în condițiile în care noi ne împrumutăm undeva la nivel de 20 de miliarde de lei în fiecare lună. Există multe asemenea întrebări legate planurile concrete ale autorităților la București. În funcție de această perspectivă, de modul în care vor fi crezuți noi miniștri, noul cabinet din perspectiva eforturilor de a face reforme, din această perspectivă probabil și agențiile de rating vor decide dacă vor menține ratingul României sau vor retrograda la categoria junk.
Deja avem Moody’s și Fitch care ne avertizează că dacă nu vom face reforme în luna august, probabil ne vor tăia ratingul. Așa că, urmează o perioadă extrem de dificilă, o perioadă decisivă din punct de vedere al percepției investitorilor în ceea ce privește România și din perspectiva modului în care se împrumută statul. Să nu uităm că anul acesta noi trebuie să împrumutăm vreo 50 de miliarde de euro pentru a susține practic funcționarea statului român”, spune el.