- INS: Deficitul bugetar scade la 8,4% din PIB.
- Negrescu: Creșterea taxelor și inflația stabilizează economia.
- Negrescu: Scăderea deficitului la 8,4% e din cauza creșterilor de taxe.
- Negrescu: Există riscul ca aceste creșteri de taxe să sufoce economia.
- Comisia Națională de Prognoză se așteaptă la +1% creștere economică.
Adrian Negrescu, manager la Frames, este de părere că economia României trece printr-un moment de respiro. Asta pentru că „hemoragia cheltuielilor din România a fost, cel puțin temporar, stabilizată. Scăderea deficitului la 8,4% este rezultatul creșterii taxelor, a efectelor inflației dar și a măsurilor luate de Ministerul Finanțelor pentru a combate evaziunea fiscală”. Adrian Negrescu mai avertizează că există riscul ca aceste creșteri de taxe să sufoce creșterea economică. Asta în timp ce Comisia Naţională de Prognoză se aşteaptă în 2026 la o creştere economică de 1%. Cât de sustenabil o să fie anul 2026 pentru economia României?
Care sunt riscurile reale ca majorarea taxelor să reducă activitatea economică și să contracareze eforturile de consolidare a bugetarea? Ce fac companiile în această situație? Ce spune Adrian Negrescu, manager Frames, pentru Aleph Business?
Potrivit lui, creșterea prețurilor generează inflație, scăderea vânzărilor și blocaje în lanțurile economice, ceea ce poate duce la insolvențe, având în vedere că peste 80% dintre companiile din România sunt slab capitalizate. Micro-întreprinderile au fost afectate de modificările fiscale: pragul pentru impozitul pe cifra de afaceri a scăzut de la 250.000 euro la 100.000 euro, obligând zeci de mii de companii să treacă la impozit pe profit, cu costuri mai mari decât cele planificate. Economia arată un grad neașteptat de reziliență, ceea ce permite o creștere estimată de 1% în 2026. Reducerea inflației spre 5–6% și diminuarea impactului creșterii prețurilor la energie vor face mediul economic mai predictibil. Reducerea taxelor pe muncă pentru salariile mici poate lăsa mai mulți bani în buzunarele angajaților și stimula crearea de locuri de muncă, esențială pentru a evita accentuarea problemelor fiscale pe termen mediu, mai ales pe fondul pensionării generațiilor active.
Credeți că ANAF o să colecteze mai mult anul acesta dacă o să se uite și la domeniile în care înainte nu se uita sau nu era suficient de atent?
El spune că, pachetul 2 a redus multe dintre portițele prin care se practica evaziunea fiscală. Multe companii nici nu aveau cont bancar pentru plata facturilor, iar intrarea în insolvență rapidă pentru a scăpa de datorii a fost limitată. Un aspect pozitiv este obligarea administratorilor să răspundă cu averea proprie dacă datoriile companiei depășesc 400.000 lei și se solicită eșalonarea la plată prin ANAF. Aceasta reprezintă o măsură administrativă eficientă. În prezent, ANAF dispune de date extensive prin sistemele e-factura, eTVA și alte instrumente fiscale, ceea ce permite identificarea zonelor cu risc de evaziune, inclusiv fraudele de tip carusel din zona consumului. Capacitatea instituției de a interpreta aceste date și de a interveni eficient va determina creșterea colectării taxelor și prevenirea introducerii unor noi majorări fiscale în 2027.