- PIB ROMÂNIA: +0,3% ÎN T1/2025 AN/AN.
- INS: România are o inflație de 5,7% în iunie față de iunie 2024.
- Inflația crește la 5,7% în iunie, de la 5,5% în luna mai.
INS publică azi cifrele legate de inflația din România pentru luna iunie. Iar veștile mai puțin bune pentru economia României nu par aproape de final. Inflația crește la 5,7% în creștere față de luna iunie a anului 2024, când era 5,3%.
Și înregistrează cea mai mare valoare din ultimul an, peste vechiul record anual din mai, când se situa la 5,5%. Comparativ cu luna precedentă, inflația are un avans de 0,45%. De la început de an, inflația are un plus de 3,1%, potrivit INS.
Asta se întâmplă după ce INS reconfirmă ieri stagnarea economiei României comparativ cu ultimult trimestru al anului 2024.
Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames?
„Probabil va crește în continuare și vom atinge un maxim spre luna septembrie, cred că de 7,5%, poate chiar 8%, în condițiile în care toate aceste creșteri de taxe vor pune gaz pe focul creșterilor de prețuri. Ce vedem în momentul de față este rezultatul creșterilor de prețuri de la 1 ianuarie, atunci când au crescut foarte, foarte multe taxe și mai mult de atât au fost eliminate toate facilitățile din industrii cheie în România, cum sunt agricultura, IT-ul, construcțiile. Toate acestea au venit și au pus presiune pe prețuri, mai ales că au venit într-un context extrem de tulbure, din punct de vedere politic, care a ajuns, să nu uităm, la creșterea cotației monedei euro peste nivelul de 5 lei. Tot acest cadru de creșteri de taxe și cadrul financiar au dus, într-adevăr, la această inflație. Vedem creștere de prețuri pe toate segmentele, produse alimentare, nealimentare și mai ales servicii, iar acest an probabil se va accentua în perioada următoare.
Cele mai multe bănci merg pe ideea de 7,5% în media anului 2025. Eu cred că se face spre 8%. Iar asta va pune presiune pe competitivitatea firmelor românești. Ați prezentat mai devreme o statistică foarte interesantă legată de dinamica comerțului exterior al României. Iar în acest context inflaționist, mi-e teamă că acest deficit al balanței de plăți se va accentua pe măsură ce ne vom adânci și efectele creșterilor de prețuri de la 1 august, creșterii de taxe de la 1 august. Ei, toate astea pun presiune pe competiții. Și companiile românești care se văd, practic, în situația de a nu mai fi competitive în raport cu alternativa de produse din import. Altfel spus, devenim din ce în ce mai mult dependenți de importuri și asta va afecta foarte, foarte mult întreaga economie. Se vor pierde locuri de muncă, sunt foarte multe companii care probabil nu vor mai face vânzări, se vor închide. E o tendință economică pe care sper ca cei de la guvern să o prevadă și să găsească soluții. Pentru că dacă mergem în ritmul ăsta, la un moment dat nu vom ajunge în recesiune, vom ajunge în stagflație care este cea mai gravă stare economică pentru România, adică o lâncezeală economică și o accentuare a fenomenului inflaționist.
Eu sunt mai optimist decât cei de la Moody’s în momentul acesta, pentru că să nu uităm că efectul inflației se va revedea inclusiv în dinamica PIB-ului, adică încasări mai mari la bugetul de stat pe fondul creșterilor de prețuri vor genera, din punctul meu de vedere, o echilibrare mult mai optimă a raportului de încasări și cheltuieli din sectorul bugetar. A crescut și deficitul bugetar, probabil să fie pe la 7,2-7,5% maxim. Dacă această inflație, așa cum o prevedem noi, își va arăta efectele și în încasările statului la bugetul de stat. Adică, din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să privim ca pe o măsură optimă, din punct de vedere economic, această creștere de prețuri. Paradoxal, vorbim de efectele pozitive ale creșterilor de prețuri. Dar să nu uităm că ținta principală a României în momentul de față este să-și mențină rating-ul la categoria recomandată de investitori și acest lucru depinde foarte mult de dinamica deficitului bugetar.
Și mai dăm încă un lucru important. Comisia Europeană, în summitul ECOFIN, a introdus un mecanism de monitorizare extrem de dură a României, o monitorizare la șase luni privind cheltuielile publice și o limitare, practic, a dinamicii cheltuielilor pentru următorii cinci ani. Altfel spus, ne monitorizează foarte atent ca să nu mai sărim calul în materie de cheltuieli publice. Altfel, s-ar putea să aibă efect inclusiv în dinamica pozitivă a deficitului bugetar”, spune el.