- Adrian Negrescu, manager, Frames: Eu mă aștept ca în toamnă să vedem o nouă creștere a dobânzii de referință, având în vedere că inflația va depăși 8,5%, poate chiar 9%, iar indicii ROBOR și IRCC să atingă niște maxime ale ultimilor 2-3 ani.
- Inflația ar putea urca la 8-9% în T3/2025, dar BNR menține dobânda-cheie la 6,5%.
- Pe termen scurt, inflația crește la 8-9% și sper că putem evita majorarea ratelor, spune Csaba Balint, membru în board-ul BNR, pentru Aleph Business.
Inflația va crește semnificativ în T3/2025, din cauza expirării plafonării prețurilor la energie și a majorării TVA și accizelor de la 1 august, explică BNR, care menține dobânda-cheie la 6,5%.
Pe termen scurt, inflația ar putea ajunge la 8-9%, dar sperăm să evităm creșterea ratelor, spune Csaba Balint, membru în board-ul BNR, pentru Aleph Business.
El adaugă că pentru 2025-2026 nu se estimează o recesiune profundă.
Mâine apar datele cu privire la inflația din iulie, iar joi cele preliminare despre creșterea economică în T2.
Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames?
„Toate creșterile astea de prețuri vor genera o scădere a vânzărilor. Asta este cea mai mare problemă în economie. Oamenii vor cumpăra mai puțin, iar asta influențează cam toate ramurile, inclusiv pe industriile în care economia noastră depinde foarte mult de vânzările, de cumpărăturile pe care le fac românii în toate domeniile de activitate. Dincolo de acest lucru, afectează foarte mult și competitivitatea firmelor românești, pentru că, practic, firmele românești sunt puse în ipostaza de a plăti niște prețuri mai mari pentru utilități, pentru materii prime, pentru tot ceea ce au nevoie pentru a face producție, pentru a vinde produsele, și asta va concura foarte mult cu ceea ce vine din import.
Altfel spus, importurile vor deveni mai ieftine raportat la ceea ce producem noi în țară. Deci, din această perspectivă, s-ar putea ca și balanța comercială să fie afectată puternic din prisma împrumuturilor foarte mari pe care le vom face și a exportului de valută, până la urmă, pe care îl vom realiza în contul acestor importuri primitive. Ce spune domnul de la BNR? E mai mult o speranță faptul că nu vor crește dobânzile.
Eu mă aștept ca în toamnă să vedem o nouă creștere a dobânzii de referință, având în vedere că inflația va depăși 8,5%, poate chiar 9%, iar indicii ROBOR și IRCC să atingă niște maxime ale ultimilor 2-3 ani. Altfel spus, ratele la creditele pe care noi le plătim, la creditele pe care le plătește mediul de afaceri, să fie dintre cele mai mari din ultimii ani.
Atâta timp cât, în continuare, creștem taxele, umblăm în zona fiscală, mi-e teamă că Banca Națională e cu mâinile legate în această situație.
Nu poate face altceva decât să asigure masiv lichiditate, să ofere băncilor bani atunci când au nevoie și să încerce să tragă de dobânzile interbancare, în așa fel încât să mențină costurile, pentru mulți, la un nivel cât de cât acceptabil. Dar mi-e teamă că e o misiune imposibilă și că, din păcate, undeva prin toamnă, octombrie, noiembrie, ne vom vedea din nou cu Mugur Isărescu povestindu-ne că inflația este o boală de care vom scăpa cu foarte mare greutate și că abia prin 2027, în cel mai bun caz, vom reveni într-o țintă de inflație predictibilă, adică undeva între 4-5%, care este ceea ce înseamnă o inflație bună pentru România, în condițiile în care, la nivel internațional, inflația se va situa pe la 2-2,5%, deci o inflație dublă față de media europeană.
Din punctul meu de vedere, Banca Națională va încerca să țină cu dinții de acest curs de 5,02 – 5,04. Probabil se va duce până în 5,1 în perioada următoare dacă nu vom reuși să atragem banii din fondurile europene. Acolo, din punctul meu de vedere, este miza: să intre banii ăștia europeni, 10-15 miliarde, până în a doua parte a anului viitor, în așa fel încât să echilibrăm oarecum balanța financiară și să reușim să ținem moneda națională pe o linie cât de cât predictibilă.
Mi-e teamă că va fi extrem de dificil. Nu văd în momentul de față niște eforturi conjugate ale autorităților în a atrage fondurile europene, dar noul ministru al Fondurilor Europene a negociat la Bruxelles un nou calendar de aplicare a acestor proiecte europene. Rămânem, adevărat, cu speranța ca acești bani să intre în țară și Banca Națională, din prisma acestor infuzii de bani europeni, să reușească să aibă lichiditățile necesare pentru a ține moneda națională pe linie de plutire.
Să ne uităm și la încă un lucru important. Avem vreo 60 de miliarde de euro în depozite bancare, adică rezerva valutară a Băncii Naționale, bani care ne ajung, din punctul meu de vedere, măcar pentru jumătate de an, în cazul în care vor apărea provocări de genul retrogradarea la agențiile de rating sau alte, cine știe ce, probleme majore. Din punctul meu de vedere, financiar, ne vom descurca, adică vom rămâne pe linie de plutire”, spune el.