- Economia României poate crește cu până la 2,5% în 2027, estimează Frames, după un an 2025 în care construcțiile au generat aproape întregul avans al PIB. Revenirea depinde de investiții, fonduri europene și relansarea industriei.
- Stabilitatea fiscală și predictibilitatea deciziilor guvernamentale sunt esențiale pentru atragerea capitalului privat, în timp ce România are oportunitatea de a valorifica aproximativ 20 de miliarde de euro din fonduri de coeziune și finanțările prin SAFE.
- Programul SAFE alocă României 16,7 miliarde de euro, dar Adrian Negrescu estimează că doar aproximativ jumătate din bani ar putea rămâne în economia locală. Implicarea producătorilor români în proiectele industriei de apărare poate amplifica efectul economic.
Frames vede o creștere de până la 2,5% în 2027. Economia României poate reveni pe un trend pozitiv, susținută de investițiile europene, programul SAFE și dezvoltarea proiectului Neptun Deep. Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează însă că această evoluție depinde de stabilitatea fiscală și de capacitatea României de a transforma finanțările disponibile în investiții industriale și comenzi pentru companiile locale.
Construcțiile susțin economia, dar industria pierde teren
România intră în 2027 după o perioadă de creștere economică modestă. În 2025, sectorul construcțiilor a contribuit cu 0,7 puncte procentuale la avansul PIB de 0,8%, potrivit datelor prezentate în analiza Frames.
În primul semestru din 2026, economia scade cu 0,7% pe seria brută, consumul gospodăriilor pierde 2,5%, iar producția industrială înregistrează un declin de 3,7% în primele șapte luni ale anului.
Creșterea economică din 2025 a fost susținută în principal de construcții, inclusiv prin proiectele finanțate din fonduri europene. Totuși, pentru o revenire durabilă, Negrescu consideră necesară relansarea investițiilor productive și a consumului.
Economistul vede oportunități în finanțările europene și în producția de gaze din Neptun Deep, așteptată în 2027, care ar putea susține competitivitatea industriei dacă energia devine mai accesibilă.
Stabilitatea fiscală determină revenirea investițiilor
Adrian Negrescu consideră că principala condiție pentru relansarea economiei este recâștigarea încrederii mediului de afaceri.
„În primul rând să dăm un semnal de stabilitate și asta ține de politicieni”, spune managerul Frames.
El avertizează că firmele nu pot planifica investiții, extinderea producției și crearea de locuri de muncă dacă există riscul unor noi majorări de taxe în 2027.
Predictibilitatea fiscală este considerată esențială pentru atragerea capitalului privat. Negrescu invocă necesitatea unui plan de guvernare clar și a unor reguli fiscale care să permită companiilor să își construiască strategii pe termen mediu și lung.
În lipsa acestor condiții, investițiile pot fi amânate, iar potențialul de creștere economică rămâne limitat.
Fondurile europene oferă oportunități pentru 2027
România are la dispoziție resurse financiare importante, dar absorbția lor rămâne o provocare.
„Avem 20 de miliarde de euro din fondurile de coeziune, sper să-i luăm”, declară Adrian Negrescu.
El subliniază că banii europeni au avut un rol decisiv în menținerea economiei pe linia de plutire, prin finanțarea proiectelor de infrastructură și construcții.
Pentru 2027, economistul consideră că simpla existență a fondurilor nu garantează creșterea economică. Este necesară atragerea efectivă a finanțărilor și direcționarea lor către investiții care produc efecte în mai multe sectoare.
În acest context, programul SAFE, fondurile de coeziune și dezvoltarea unor proiecte energetice pot susține recuperarea economiei, dacă sunt însoțite de măsuri care încurajează investițiile private.
SAFE aduce 16,7 miliarde de euro, dar importurile limitează efectul
Programul european SAFE pune la dispoziția României 16,7 miliarde de euro, însă impactul său asupra economiei locale depinde de modul în care sunt cheltuite fondurile.
„Doar jumătate din acești bani probabil vor rămâne în economie”, estimează Negrescu.
El explică faptul că o parte semnificativă a finanțării poate fi direcționată către achiziții de logistică și echipamente militare din import, ceea ce limitează contribuția directă la producția internă.
Pentru ca SAFE să genereze un efect economic mai amplu, comenzile trebuie să ajungă și la producătorii români, nu doar la furnizori externi.
Astfel, finanțarea europeană poate avea un rol dublu: dezvoltarea capacităților de apărare și stimularea industriei naționale prin contracte pentru companii și furnizori locali.
Industria de apărare poate crea noi lanțuri economice
Adrian Negrescu identifică industria de apărare drept una dintre principalele oportunități pentru relansarea producției românești.
„Sunt două elemente extrem de importante care pot genera aceste lanțuri de business”, afirmă economistul.
El menționează potențialul de relansare a activității Șantierului Naval Mangalia, în contextul interesului Rheinmetall, și proiectul fabricii de pulberi de la Brașov.
Aceste investiții pot genera contracte pentru producătorii de componente, firmele de logistică și alte companii din lanțurile de aprovizionare.
Efectul economic al programului SAFE este amplificat dacă serviciile și bunurile necesare fabricilor de armament sunt furnizate de companii românești.
Negrescu avertizează însă că o utilizare a fondurilor concentrată în principal pe achiziții externe limitează beneficiile economice.
„Altfel, din păcate, va fi doar un program de înarmare”, spune managerul Frames.
În viziunea sa, succesul programului nu depinde exclusiv de valoarea finanțărilor, ci și de capacitatea României de a integra producătorii locali în proiectele industriale și militare. Aceasta poate face diferența între o creștere temporară, susținută de cheltuieli, și o dezvoltare economică bazată pe producție și investiții.