- Adrian Negrescu, manager, Frames: Cred că în perioada următoare vom asista la un îngheț investițional.
- De azi intră în vigoare pachetul fiscal 1, cu TVA de 11% și 21%, accize mai mari și eliminarea facilităților pentru locuințe.
- Sunt introduse noi taxe: contribuție la sănătate pentru unele pensii, impozit suplimentar pentru bănci, taxă pe construcții speciale și majorarea rovinietei din 2025.
Azi intră în vigoare măsurile din pachetul fiscal 1. Printre cele mai importante sunt: introducerea cotelor de TVA de 11% și 21%, creșterea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări cu 10%, taxă de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei, impozitul pe dividende va crește la 16% din 2026, iar TVA-ul de 9% pentru locuințe noi va fi eliminat. Băncile vor plăti un impozit de până la 4% pe cifra de afaceri, jocurile de noroc vor fi impozitate progresiv, iar „taxa pe stâlp” revine. Taxa de drum se va majora din septembrie 2025. Impozitarea proprietăților după valoarea de piață a fost amânată pentru 2026.
Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames?
„Pentru statul român, probabil vor aduce un câștig în plus din taxe și impozite de peste 10 miliarde de lei, o sumă nezdruncinată din punctul meu de vedere, în condițiile în care economia și așa încetinește. Iar pentru mediul privat, într-adevăr, va aduce mai multe bătăi de cap această creștere a taxelor, pentru că va genera inflație, inflație care este probabil să ajungă undeva spre 8-9%.
Iar pentru populație, din păcate, toate aceste scumpiri se vor vedea în scăderea puterii de cumpărare a românilor. Nu este o creștere semnificativă de prețuri, chiar mă uitam astăzi, nu s-au scumpit atât de mult produsele. Avem la un coș mediu, să zicem, de 300 de lei, ai în plus un 7-8 lei, produse alimentare, mă refer.
Iar la carburanți, vedem la benzină: de la 6,98 lei, cât era un litru ieri, astăzi începe la 7,4 lei. E mai scumpă motorina, bineînțeles. Deci, aceste scumpiri sunt temperate pentru moment, pentru simplul motiv că dacă ar fi crescut foarte mult prețurile, probabil producătorii și comercianții se temeau că nu ar fi vândut.
De ce? Pentru că puterea de cumpărare este așa de mică, încât românii și-au redus foarte, foarte mult consumul.
Din câte am înțeles, se negociază în momentele de față cu Comisia Europeană o menținere a deficitului măcar la nivelul de 8%, deci cu un punct mai mult decât ne propuneam inițial, pentru că, într-adevăr, situația bugetară este una foarte gravă. Noi ne-am săpat singuri groapa, ca să zic așa, dezvoltând o lege a bugetului pe acesta, în care nu avem nicio legătură cu realitatea economică.
Gândiți-vă că estimam o creștere economică de 2,5% și economia, în momentul de față, stagnează. Chiar unele sectoare sunt în recesiune. Mai mult decât atât.
Estimam o creștere a veniturilor cu vreo 16% și nu se întâmplă acest lucru. Bineînțeles că, pe baza acestor creșteri de venituri, și cheltuielile urmau să crească semnificativ în 2025 și, din această perspectivă, deficitul ăla bugetar calculat din pix la începutul anului nu are nicio legătură cu realitatea. Eu sper să existe această negociere.
Sper ca cei de la Bruxelles să accepte un deficit de 8%, pentru că, altfel, situația va deveni extrem de gravă.
În întreprinderi, printr-un amplu proces de restructurare a business-ului din România, marea majoritate a companiilor se aștepta la creșterea TVA-ului, la creșterea taxelor. Românii și-au luat deja măsuri de prevenție. S-au restructurat portofoliile de produse și servicii, multe dintre schimbările de personal, de asemenea, au fost optimizate, au fost dați chiar oameni afară, s-au redus salariile.
Fiecare a încercat să-și facă calculele mai bine, în așa fel încât să nu aibă de pierdut în perioada următoare, în condițiile în care probabil vânzările vor scădea semnificativ în toate ramurile economiei. Altfel spus, probabil s-a renunțat foarte mult la leasinguri, la tot felul de investiții, la tot felul de cheltuieli programate pentru 2025, care probabil au fost amânate pentru 2026. Acesta este cuvântul de ordine: restructurare în economie, iar din această perspectivă, cred că în perioada următoare vom asista la un îngheț investițional.
Cam toată lumea așteaptă să vadă ce se va întâmpla începând cu 2026 și, poate de atunci, să vedem noi locuri de muncă, noi investiții, noi lanțuri de business care să fie create în economie”, spune el.