- Frames: 30% dintre firme dispar în primii ani de viață.
- Frames: Noua lege introduce „filtru de bună-credință” la judecător.
- Frames: Recidiviștii nu mai pot intra în insolvență.
În România, aproape o treime dintre firme dispar după doar câțiva ani de la înființare. În loc să fie privită ca un mecanism firesc al economiei, insolvența este transformată în sperietoare publică, conform unei analize Frames.
Noua lege propusă de Ministerul Justiției adaugă filtre suplimentare, limitează accesul la protecția legală și riscă să blocheze tocmai companiile oneste aflate în dificultate. În schimb, marii datornici la buget rămân companiile de stat, ani de zile în insolvență, cu pasive uriașe.
Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames?
„Guvernul propune modificări la legea insolvenței pentru a scurta termenele, a introduce interdicții pentru firmele care recidivează și a bloca accesul acestora la înființarea de noi companii. Scopul declarat este curățarea mediului de afaceri. Totuși, multe prevederi există deja în legislație, iar suprapunerea lor poate complica procedurile, făcând mai dificilă readucerea firmelor viabile în circuitul economic. În loc să simplifice, măsurile pot descuraja companiile sănătoase să ofere credit furnizor celor aflate în insolvență și pot accentua percepția greșită că insolvența duce inevitabil la faliment.
Experții atrag atenția că, deși unele firme abuzează de procedura insolvenței pentru a amâna plata datoriilor, rolul administratorilor și al autorităților este esențial pentru a evita transformarea insolvenței într-o condamnare la dispariție. ANAF, de exemplu, trebuie să recupereze banii într-un mod echilibrat, fără să blocheze complet activitatea companiilor prin popriri totale, care lasă firmele fără resurse pentru salarii sau alte cheltuieli curente.
Se subliniază că insolvența nu înseamnă automat evaziune sau rea-credință, ci adesea reflectă decizii de afaceri greșite sau context nefavorabil. Legea ar trebui să clarifice responsabilitățile autorităților și să protejeze firmele care pot fi redresate, evitând stigmatizarea și riscul de a declanșa o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva companiilor aflate temporar în dificultate”, spune el.