- Datoria publică a României continuă să urce şi în martie.
- Datoria publică a României ajunge la 998 mld. lei în martie.
- Datoria publică a României crește la 56,1% din PIB în martie.
- Doar în martie, datoria are o urcare de 8 mld. lei.
- În 2025, datoria crește cu 35 miliarde lei, arată datele MFP.
- Cea mai mare parte a datoriei e pe termen mediu şi lung.
- La final de 2024, ponderea datoriei în PIB este de 54,8%.
- Valoarea datoriei publice se dublează între 2020-2024.
Datoria publică a României continuă să urce şi în martie. Și ajunge la un total de 998 miliarde lei şi o pondere de 56,1% din PIB. Doar în martie, datoria are o urcare de 8 mld. lei. Iar de la începutul anului, datoria crește cu 35 miliarde lei, arată datele MFP.
Din total, 816 miliarde lei reprezintă titluri de stat, iar 163 miliarde lei sunt împrumuturi. Restul de 18 miliarde lei reprezintă numerar sau depozite. Iar cea mai mare parte a datoriei este pe termen mediu şi lung, respectiv 924 miliarde lei. Ponderea ei în PIB crește cu aproape 2 puncte procentuale, de la 54,8% la final de 2024. Valoarea datoriei publice se dublează între 2020-2024.
Ce spune Adrian Negrescu, consultant economic?
„În primul rând, trebuie să găsească bani pentru a plăti măcar dobânzile la această datorie publică, care, atenție, numai în acest an depășește șapte miliarde de euro, aveam de plătit dobânzi la creditele luate.
În al doilea rând, cred că trebuie redus ritmul îndatoririi, mai cu seamă că această îndatorare a statului se face pe cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană. Altfel spus, ne împrumutăm scump, și mai ales pe termen scurt.
Rostogolirea datoriei publice, care este un lucru salutar și absolut normal din multe perspective, ar trebui să aibă legătură, bineînțeles, doar cu niște împrumuturi mai ieftine. Adică, să existe un avantaj din rostogolirea datoriei publice. Altfel, dacă ne împrumutăm din ce în ce mai scump, s-ar putea, la un moment dat, să existe un capăt de linie, ca să zic așa, din punct de vedere financiar. Altfel spus, să intrăm în o incapacitate de a ne plăti această datorie. Sper să nu ajungem acolo.
Soluția, din punctul meu de vedere, e să asigurăm stabilitate economică, politică, administrativă, și să nu intrăm în colimatorul agențiilor de rating, adică să nu intrăm în zona de junk. Pentru că dacă vom ajunge acolo, toată această datorie publică va deveni și mai scump de plătit în viitor.
Am ajuns să ne împrumutăm în medie cu peste 50 de miliarde de euro în fiecare an. De ce facem aceste împrumuturi? Pentru că, din păcate, ne-am asumat prea mult de cheltuieli. Gândiți-vă că, numai pentru pensii, avem de plătit anual 170 de miliarde de lei și noi nu încasăm din taxele salariale decât 120 de miliarde. Altfel spus, trebuie să împrumutăm restul de bani.
De asemenea, salariile bugetarilor, o mare problemă. Am dublat salariile bugetarilor ca volum în ultimii patru ani de zile. E nevoie de vreo 10 miliarde de euro în plus în fiecare an, ca să avem cu ce să plătim aceste obligații.
Nu mai vorbesc de împrumuturile pe care le facem pentru a acoperi lipsa de performanță în atragerea fondurilor europene. Am început o grămadă de șantiere, am dat de lucru multor companii de construcții care lucrează, care au facturi, trebuie să le plătim. Și noi n-am încasat banii europeni. Din această perspectivă, ne împrumutăm ca să avem cu ce să plătim aceste facturi, pe care, ulterior, să reușim să le decontăm din fondurile europene.
Păi, gândiți-vă că noi nu mai reușim să ne împrumutăm de pe piețele externe în momentul de față, motiv pentru care de aceea scoatem titlurile astea de stat de pe piața locală, încercând să ne împrumutăm de la populație, de la bănci, de unde putem, în așa fel încât să avem cu ce să plătim pensii și salarii.
Structura datoriei nu este una extrem de alarmantă în momentul de față, e una cât de cât sustenabilă, din punct de vedere al capacității de plată. Dar, problemele pot să apară din momentul în care băncile nu vor mai cumpăra aceste titluri de stat, pentru că și așa au cumpărat în exces aceste titluri de stat. Bineînțeles că au și câștigat de pe urma dobânzilor uriașe oferite de statul român, 7-8%. Dar, pe de altă parte, la un moment dat, ajungi la un capăt de linie și în momentul ăla te întrebi: ce facem mai departe, cât putem să ne împrumutăm ca să ținem economia pe linia de plutire.
Eu cred că nu foarte mult, în momentul de față, și de aceea trebuie să găsim alte soluții alternative la aceste împrumuturi publice. Soluțiile sunt regăsite în reducerea evaziunii fiscale și colectarea măcar a banilor din TVA, unde sunt 7-8 miliarde de euro care nu se încasează în momentul de față, o eficientizare a cheltuielilor publice, mai ales pe salarii, pe investiții, pe tot felul de bunuri și servicii. Adică, altfel spus, să mai și strângem cureaua, nu doar să ne împrumutăm la nesfârșit pe ideea că poate în viitor ne va fi mai bine”, spune el.