- CFA: 55% anticipează stagnarea prețurilor rezidențiale în orașe
- CFA: 50% consideră prețurile actuale supra-evaluate
- CFA: 46% consideră prețurile actuale corect evaluate
- CFA: Deficitul bugetar prognozat pentru 2025 este de 8,4% din PIB
- CFA: Deficitul bugetar anticipat pentru 2026 este de 6,7% din PIB
- CFA: Creșterea economică medie anticipată pentru 2025 este de 0,8%
- CFA: Creșterea economică medie anticipată pentru 2026 este de 0,9%
- CFA: Datoria publică este anticipată să urce la 61% din PIB în 12 luni
- CFA: 96% anticipează menținerea ratingului investment grade în 12 luni
- CFA: În 12 luni, media cursului EUR/RON anticipat este de 5,1733 lei pentru un euro
Asociația CFA România conturează o imagine de „aterizare” lentă pentru economia României: creștere mică, deficit încă mare și o piață rezidențială care începe să stea pe loc.
În privința prețurilor proprietăților din orașe, 55% dintre participanții la sondajul CFA Romania din luna DECEMBRIE anticipează stagnare în următoarele 12 luni, iar. 50% spun că prețurile sunt supra-evaluate.
Deficitul bugetar prognozat pentru 2025 este de 8,4% din PIB, iar pentru 2026 este anticipat la 6,7%.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează la valoarea medie de 0,8%. Pentru anul 2026 economia este anticipată să crească cu 0,9%.
Datoria publică este anticipată să urce la 61% din PIB în următoarele 12 luni. Inflața e așteptată să scadă în 2026 și să incheie anul spre zona de 6 procente.
Iar 96% dintre participanți anticipează menținerea României în categoria investment grade. Care este principalul risc pentru economie?
Este plauzibil ca deficitul bugetar să scadă sub 7 procente anul viitor? E nevoie de noi masuri pentru asta? Ce spune Adrian Codrilașu, președinte al CFA România, pentru Aleph Business?
” Principalul risc economic rămâne politica fiscală. Am văzut că inflația s-a materializat deja. În mod similar, inflația va rămâne ridicată. De ce? Pentru că inflația va fi principalul canal prin care aceste dezechilibre macroeconomice vor fi corectate. Și, în acest context, chiar dacă procesul de dezinflație are loc, vedeți că anticipațiile sunt pentru o scădere lentă a inflației. Nu vom avea o reducere bruscă. Din nou, creșterea economică va fi lentă. Am putea avea o creștere ușor mai mare anul viitor—vedeți, tot sub 1%—dar ușor mai mare decât anul acesta. Practic, economia României va rămâne într-o stare de stagnare și anul viitor.”
Economistii anticipeaza o crestere economica de sub 1% anul viitor. De ce e nevoie pentru o relansare a economiei locale?
”În esență, ce face politica fiscală? Scoate bani din economia privată prin taxe și prin inflație. Automat, economia privată nu mai poate crește. Economia privată este motorul economiei. Statul nu produce bani; doar, prin taxe, ia bani de la alții ca să-i cheltuiască. Deci, cumva, economia privată trebuie ajutată. Cum ar putea fi ajutată? Deși ne așteptăm la taxe mai mari, ideal ar fi să nu se impună taxe suplimentare, ci, dimpotrivă, să se reducă deficitul prin reducerea cheltuielilor. Cheltuielile au fost marea problemă. Ele ne-au adus în această situație de deficite nesustenabile. În ultimii 5 ani, aș spune că, în fiecare an, am avut 1, 2, poate chiar mai multe—iar anul acesta avem 4 episoade de creșteri de taxe. Veniturile au crescut, dar cheltuielile au crescut și mai mult. Așadar, problema a fost la cheltuieli. Aici trebuie lucrat: reducerea deficitului prin cheltuieli, nu prin impunerea de taxe suplimentare.”