- Adrian Codirlaşu susține că dezvoltarea economică a României depinde de sprijinirea sectorului privat și avertizează că politicile fiscale impredictibile afectează grav încrederea investitorilor, scrie ZF.
- Indicatorul de încredere macroeconomică publicat de CFA România scade semnificativ în iunie, reflectă temerile legate de noi taxe și instabilitatea guvernamentală.
- România se confruntă cu un deficit de cont curent în creștere, iar corectarea prin inflație sau curs valutar afectează puterea de cumpărare a populației și accentuează riscurile structurale.
Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, susține că potențialul economic al României depinde de sprijinirea mediului privat, nu de împovărarea acestuia cu măsuri fiscale impredictibile. El avertizează că noile majorări de taxe adâncesc recesiunea economică, afectează încrederea investitorilor și descurajează inițiativa antreprenorială, scrie ZF.
Care sunt efectele negative ale politicii fiscale românești?
Codirlaşu oferă exemplul Bulgariei ca model de sustenabilitate fiscală și atrage atenția că politica fiscală a României, prin inflație, reduce puterea de cumpărare și subminează încrederea investitorilor. El susține că România pierde capitaluri și antreprenori în favoarea unor țări vecine cu un climat economic mai stabil.
Scăderea încrederii în economie e reflectată în indicatorii CFA
Potrivit CFA România, în luna iunie, indicatorul de încredere macroeconomică scade cu 14,9 puncte și ajunge la 29,9. Această scădere semnificativă vine pe fondul anticipării unor noi măsuri fiscale, chiar înainte de adoptarea oficială a acestora, și reflectă îngrijorările pieței legate de direcția politicii economice.
Care e impactul măsurilor fiscale asupra recesiunii?
Codirlaşu afirmă că economia românească se află deja în recesiune, iar creșterea fiscalității accentuează această situație. Deși agenția S&P menține ratingul de țară la nivel investițional, economistul subliniază că acest lucru nu indică o îmbunătățire reală a fundamentelor economiei, ci doar o evitare temporară a unui downgrade.
Economistul acuză guvernul de incoerență în politicile economice. Deși autoritățile promit reducerea cheltuielilor, acestea continuă să crească, în timp ce taxele sunt majorate constant — de șase ori în ultimii trei ani. În acest context, Codirlaşu consideră că încrederea investitorilor este serios afectată și nu poate fi reconstruită doar prin menținerea ratingului.
Care sunt riscurile structurale: deficitul de cont curent?
Codirlaşu atrage atenția că România menține un deficit de cont curent ridicat, de aproximativ 8% din PIB în anul precedent, cu perspective de a atinge 10% în 2025. Țara rămâne dependentă de capital străin pentru a acoperi acest dezechilibru, iar lipsa finanțării externe poate declanșa o nouă criză, asemănătoare celei din 2009. Corectarea prin inflație sau deprecierea monedei lovește direct în populație și crește inechitatea socială.