• Gospodăriile din zona euro ar fi putut avea cu 1,17 trilioane de euro mai mult dacă investeau în fonduri doar un sfert din banii ținuți în depozite, iar diferența urcă la 2,79 trilioane de euro în scenariul investițiilor în acțiuni.
• Frica rămâne una dintre principalele bariere în calea investițiilor, iar Adrian Asoltanie spune că doar aproximativ 3-4% din populația la care face referire are conturi pentru tranzacționare la Bursa de Valori București.
• Asoltanie recomandă un fond de urgență de 1.000-2.000 de lei și un fond de siguranță pentru cel puțin șase luni, înainte ca o parte mai mare din bani să fie direcționată către investiții.

Europenii economisesc, dar investesc prea puțin

Gospodăriile din zona euro ar fi putut avea în 2025 o avere cu 1,17 trilioane de euro mai mare dacă, din 2002 până în 2025, ar fi investit în fonduri doar un sfert din banii direcționați către depozite, potrivit studiului ING Research „European savings: why they matter, how they’re changing and what more can be done”. Dacă aceeași sumă ar fi fost investită în acțiuni listate, diferența estimată ajunge la 2,79 trilioane de euro, echivalentul a 17,7% din PIB-ul zonei euro.

Studiul compară randamentele efectiv obținute de gospodăriile europene din depozite, fonduri de investiții și acțiuni listate în perioada 2002-2025. Calculele ING arată costul de oportunitate al preferinței pentru depozite și nu reprezintă o prognoză privind randamentele viitoare.

În prezent, gospodăriile din zona euro direcționează aproximativ 6% din venitul disponibil către economisire financiară, însă o mare parte din bani rămâne în depozite. În 2025, acestea reprezintă încă 62% din activele lichide ale gospodăriilor, față de 67% în 2019.

Frica limitează investițiile europenilor

Unul dintre principalele obstacole este percepția asupra riscului.

42% dintre europeni văd investițiile ca pe jocurile de noroc, iar această asociere reduce apetitul pentru bursă și alte instrumente financiare. Jumătate dintre europenii care au economii investesc deja, iar alți 30% spun că ar lua în calcul să investească.

Adrian Asoltanie, trainer financiar, spune că aceeași problemă este vizibilă și în România.

„În investiții frica e un factor foarte puternic”, spune acesta.

El arată că doar aproximativ 600.000 de conturi sunt deschise pentru tranzacționare la Bursa de Valori București, ceea ce reprezintă aproximativ 3-4% raportat la populația la care face referire în intervenție.

Panica îi împinge pe investitori spre pierderi

Frica nu afectează doar decizia de a intra pe bursă, ci și comportamentul celor care investesc deja.

Asoltanie spune că, atunci când apar corecții în piață, investitorii pot intra rapid în panică sau anxietate și pot vinde în pierdere.

„Frica e, într-adevăr, o emoție extrem de puternică”, spune trainerul financiar.

În aceste situații, deciziile sunt influențate puternic de emoții, iar strategia pe termen lung este abandonată în favoarea unor reacții rapide la volatilitatea pieței.

Fondul de siguranță protejează finanțele personale

Asoltanie recomandă separarea banilor pentru siguranță de cei destinați investițiilor.

„Orice persoană sau familie ar trebui să aibă ceea ce eu numesc un fond de urgență”, spune trainerul financiar.

În opinia sa, acesta poate include între 1.000 și 2.000 de lei cash pentru cheltuieli neprevăzute mici.

Pe lângă fondul de urgență, el recomandă un fond de siguranță care acoperă cel puțin șase luni de cheltuieli pentru situații precum pierderea locului de muncă, o problemă medicală gravă sau o cheltuială majoră pentru locuință sau mașină.

Asoltanie consideră că o parte din acest fond poate fi păstrată în euro. Astfel, riscul valutar este redus prin diversificarea rezervelor, iar accesul rapid la bani este menținut pentru situații de urgență.

Românii economisesc mult mai puțin decât europenii

Diferența dintre România și media europeană rămâne mare.

La nivel european, aproximativ 6% din veniturile disponibile merg către economisire financiară, în timp ce Soltani spune că media pentru România este de doar 0,6%.

„0,6%, deci de zeci ori mai puțin decât tot ce se întâmplă pe acolo”, spune aceasta.

Diferența arată nu doar un nivel mai redus al economisirii, ci și o capacitate mai mică de a acumula capital pentru investiții pe termen lung.

Bursa oferă proprietate în companii reale

Trainerul financiar separă investiția la bursă de jocurile de noroc și explică faptul că achiziția unei acțiuni înseamnă deținerea unei părți dintr-o companie.

„Poți să deții o parte reală din aceste companii”, spune Asoltanie.

Pentru investitor, diferența fundamentală constă în faptul că bursa oferă acces la companii reale din energie, servicii medicale, bănci sau alte sectoare ale economiei, în timp ce jocurile de noroc nu oferă aceeași formă de proprietate sau participare economică.

Studiul ING Research arată astfel că problema Europei nu este doar cât economisesc gospodăriile, ci și unde sunt plasați banii. Preferința pentru depozite limitează expunerea la randamentele piețelor financiare, iar o diversificare chiar și parțială a economiilor ar fi putut genera, potrivit calculelor ING, o avere semnificativ mai mare în ultimele două decenii.