Peste 100.000 de companii din România au operat importuri anul trecut, cu câteva mii mai mult decât în anul 2019, potrivit datelor INS. Pe plan loca există aproximativ 750.000 de firme, rezultând că una din 7-8 entităţi juridice a adus bunuri de peste graniţă în România.
Totuşi, volumul mare al importurilor este concentrat la vârf, astfel că primii 500 de importatori contribuie cu 60% la total, pe când primii 100 sunt responsabili pentru mai bine de o treime.
În contextul în care în 2020 România a importat bunuri în valoare de 80,5 mld. euro, cu 6,6% mai puţin decât în anul de dinaintea pandemiei, primii zece ocupanţi ai clasamentului au adus pe plan local, de peste hotare, produse în valoare de peste 10 mld. euro, adică 13%.
Topul celor mai mari zece importatori din economie în 2020 a adus o serie de surprize, precum prezenţa producătorului de medicamente Sandoz, deţinut de elveţienii de la Novartis, pe locul 9, în urcare de pe 70.
Tot la capitolul noutăţi la vârful clasamentului pot fi menţionate şi prezenţele gigantului sud-coreean Samsung şi ale grupului din industria auto Robert Bosch. În rest, este vorba mai degrabă de urcări ori coborâri de maximum o poziţie.
TOP 10
În top zece se găsesc cinci companii din industria auto, în frunte cu Dacia şi Ford, două din energie, respectiv Rompetrol Rafinare şi Petrotel Lukoil -, alături de Lidl, Samsung şi Sandoz. Aceşti jucători contribuie cu 13% la importurile României.
Podiumul este ocupat de Dacia, Ford şi Rompetrol, între ultimii doi realizându-se o rocadă. Prezenţia marilor producători auto la vârf este justificată de faptul că multe dintre componentele necesare unei maşini sunt aduse de peste hotare. Aceeaşi explicaţie e valabilă şi pentru producătorii de componente din industria auto care aduc piese din alte ţări.
E nevoie de un lanţ cât mai scurt de producţie şi de o închidere a lanţului pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple. Mai exact, constructorii de maşini au atras după sine producători de componente, însă mai e loc mult de dezvoltare pentru ca o bună parte din necesar să fie Ñmade in Romaniaî.
În ceea ce priveşte ascensiunea Samsung, aceasta poate fi explicată de faptul că sud-coreenii au doar operaţiuni de import, nu şi producţie în România, iar într-un an marcat de pandemie apetitul pentru bunuri de tip electro-IT a crescut. Mai exact, petrecând tot mai mult timp la interior, oamenii au investit în laptopuri, aspiratoare sau frigidere.
Tot pandemia este parţial Ñresponsabilăî pentru urcarea nemţilor de la Lidl de pe şase pe cinci. Compania a anunţat creşteri masive ñ de peste 20% – ale cifrei de afaceri în 2020, avansul fiind susţinut atât de expansiune, cât şi de o evoluţie bună like-for-like.
Lidl a intrat pe piaţa din România cu un model de business total nou şi diferit faţă de ceea ce exista la momentul respectiv. Mai exact, circa 80% din produsele din magazinele Lidl sunt marcă privată, faţă de 25-30% în cazul altor jucători, şi de cele mai multe ori aceste produse sunt importate.
Acesta este modelul germanilor pe toate pieţele pe care activează, pariind pe preţuri cât mai mici. De altfel, nemţii lucrează şi cu furnizori locali, iar o parte dintre produsele acestor producători sunt exportate în magazinele din alte pieţe. Valoarea exporturilor e însă de mici dimensiuni prin comparaţie cu importul, respectiv de doar 50-60 mil. euro anual. Importurile sunt de peste zece ori mai mari din estimările ZF.
În ceea ce priveşte raportul import-export este interesant de remarcat că peste 100.000 de firme sunt incluse între cele care aduc bunuri de peste hotare, în timp ce numărul celor care trimit produse “made in Romania” peste graniţă e de peste patru ori mai mic. În total, peste 23.200 de firme au operat exporturi în 2020, conform datelor provizorii de la INS, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când numărul sărea de 24.000. Valoarea exporturilor a fost de 62 mld. euro, minus 9,9%.