- 75,4% dintre antreprenori consideră că România merge greșit.
- Doar 10,6% dintre antreprenori intenționează să angajeze.
- 62% dintre antreprenori nu plănuiesc investiții în extindere.
Încrederea antreprenorilor în economia României scade, iar dacă ai o afacere, taxele, inflația și instabilitatea fiscală îți pot afecta planurile de investiții. Doar 16,6% dintre antreprenori cred că țara merge într-o direcție bună, față de 39,6% în 2025, arată cel mai recent barometru INSCOP. Octavian Bădescu, economist, investitor și antreprenor, explică pentru Aleph Business de ce mediul privat își reduce apetitul pentru risc și ce schimbări consideră necesare în politica fiscală și monetară.
Încrederea antreprenorilor în economia României scade puternic
Trei din patru antreprenori consideră că România merge într-o direcție greșită. Procentul a crescut de la 54% în 2025 la 75,4% în 2026, potrivit Barometrului Antreprenorilor New Money–INSCOP, ediția a III-a. Sondajul a fost realizat în perioada 19–26 octombrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de antreprenori.
Pesimismul se extinde și asupra perspectivelor economice. Aproximativ 65,9% dintre respondenți estimează că economia se va deteriora în următoarele 12 luni. Numai 9,6% anticipează o îmbunătățire.
Octavian Bădescu consideră că rezultatele exprimă nemulțumirea față de guvernare, dar și față de modelul economic actual.
În opinia sa, deteriorarea încrederii reflectă acumularea problemelor economice și lipsa unor politici stabile. Antreprenorul identifică riscuri asociate fiscalității, cursului valutar, inflației și îndatorării statului.
„În guvernare, dar și în modelul economic.”
Datele INSCOP măsoară percepțiile antreprenorilor, nu confirmă automat că economia va evolua conform așteptărilor lor. Totuși, deteriorarea sentimentului economic poate influența deciziile de investiții și angajare.
Antreprenorii reduc angajările și amână investițiile în dezvoltare
Scăderea încrederii se reflectă în planurile companiilor. Doar 10,6% dintre antreprenori estimează că vor angaja personal în următoarele 12 luni, față de 24,4% în 2024.
În același timp, 19,7% anticipează reduceri de personal, comparativ cu 11,1% în 2024. Majoritatea respondenților, respectiv 65,3%, intenționează să păstreze numărul actual de angajați.
Planurile de investiții sunt și ele afectate. Numai 35,7% dintre antreprenori intenționează să aloce resurse pentru dezvoltarea sau extinderea afacerilor în anul următor. În schimb, 62% nu au în vedere astfel de investiții.
Bădescu afirmă că incertitudinea economică îl determină inclusiv pe el să-și diversifice investițiile în afara României. Antreprenorul spune că a investit în Thailanda pentru a reduce expunerea la riscurile economiei românești.
„Și atunci normal că am mai rebalansat, am mai dispersat riscul, cum se spune.”
Această decizie reprezintă strategia personală a invitatului, nu o recomandare adresată tuturor investitorilor. Datele sondajului indică însă o tendință mai largă de prudență în mediul privat.
Încrederea antreprenorilor în economia României este afectată de taxe și inflație
Creșterea taxelor și impozitelor reprezintă principalul obstacol indicat de antreprenori, cu 53,4% dintre răspunsuri. Instabilitatea politică este menționată de 40,3%, inflația de 30,9%, iar prețurile energiei de 22,8%.
Schimbările legislative frecvente sunt indicate de 22,3% dintre participanți, birocrația de 20,1%, iar cursul valutar de 13,5%. Aceste rezultate arată importanța stabilității fiscale pentru planificarea afacerilor.
Octavian Bădescu consideră că predictibilitatea regulilor fiscale reprezintă una dintre condițiile necesare pentru revenirea investițiilor.
„N-am fost atent dacă era pe listă sau nu, dar impredictibilitatea este un factor.”
Economistul atrage atenția și asupra creșterii prețurilor în industrie. Potrivit datelor INS, prețurile producției industriale au avansat cu 13,8% în septembrie 2026 față de septembrie 2025. Pe piața internă, creșterea anuală a fost de 14,82%.
Bădescu consideră că aceste majorări pot ajunge ulterior în prețurile plătite de consumatori.
„Păi asta precede creșterea prețurilor la consum.”
Potrivit economistului, există riscul unui nou episod de accelerare a inflației în 2027. Aceasta este o prognoză personală, nu o evoluție garantată. Transferul costurilor industriale către consumatori depinde de cerere, concurență și capacitatea firmelor de a absorbi scumpirile.
Octavian Bădescu propune schimbarea fiscalității și a politicii monetare
Octavian Bădescu susține că România are nevoie de o reformă a sistemului fiscal. În opinia sa, statul ar trebui să reducă presiunea fiscală asupra muncii și profitului și să acorde mai multă importanță impozitării utilizării resurselor naturale.
„A doua chestiune, schimbarea politicii fiscale și deplasarea ei de la impozitarea muncii și a profitului către impozitarea consumului de resurse naturale la bază.”
Economistul consideră că taxarea muncii și a profitului poate descuraja activitatea economică. El propune o reevaluare a modului în care sunt taxate resursele naturale, în special cele insuficient exploatate.
O asemenea schimbare ar trebui însă analizată în raport cu veniturile bugetare, competitivitatea companiilor și efectele asupra consumatorilor. Redistribuirea poverii fiscale nu garantează automat creșterea investițiilor.
Bădescu critică și politica monetară actuală. Potrivit acestuia, deprecierea monedei și dependența de euro afectează economisirea și puterea de cumpărare.
„Deci, în primul rând, noi trebuie să contăm pe un instrument de schimb solid.”
Antreprenorul invocă inclusiv efectul Cantillon, concept economic care descrie distribuția inegală a beneficiilor și costurilor asociate introducerii banilor noi în economie. Interpretarea sa privind poziția României în sistemul monetar european reprezintă o opinie economică, nu un consens privind efectele politicii monetare.
Încrederea antreprenorilor în economia României depinde și de relația cu statul
Octavian Bădescu consideră că relația dintre stat și antreprenori este construită pe așteptări diferite. Statul urmărește investiții private, locuri de muncă și venituri fiscale, în timp ce antreprenorii au nevoie de condiții pentru dezvoltarea unor afaceri profitabile.
„În mentalitatea statului, antreprenorul trebuie să-și asume riscuri, să investească bani și să plătească taxe și să angajeze oameni.”
Potrivit invitatului, rolul antreprenorului nu trebuie redus la plata taxelor și crearea locurilor de muncă. Activitatea antreprenorială presupune identificarea unor nevoi economice, organizarea resurselor și asumarea riscului investițional.
„Antreprenorul e acea persoană care identifică o nevoie insuficient satisfăcută în societate, care pune împreună, într-un demers creativ, factorii de producție necesări, soluționării ei, care-și asumă riscurile capitalului investit în scopul maximizării profitului obtenabil.”
Bădescu consideră că deficitele bugetare repetate accentuează neîncrederea. În opinia sa, presiunea pentru creșterea veniturilor statului poate determina modificări fiscale care afectează planurile companiilor.
Pentru mediul de afaceri, efectele se văd în bugetele de investiții și în deciziile privind personalul. Proiectele de extindere pot fi amânate, iar angajările pot fi limitate atunci când veniturile și costurile viitoare sunt dificil de estimat.
Barometrul INSCOP arată că încrederea antreprenorilor în economia României se află la un nivel redus. Revenirea investițiilor va depinde de evoluția economiei, dar și de măsura în care politicile publice oferă stabilitatea solicitată de companii.