- Microîntreprinderile creează 170.000 de job-uri între 2018–2023.
- În 2025, deschid 28.000 de joburi noi în 4 luni.
- București generează jumătate din totalul joburilor.
- Cele mai active domenii sunt servicii, retail, construcții și turism.
- Companiile mijlocii pierd 41.000 de angajați în aceeași perioadă.
- Companiile mari adaugă 37.000 de joburi între 2019–2023.
- 4.000 de firme mici extind echipele în 2025.
- În 2023, 1,05 milioane de români lucrau în microîntreprinderi.
Cei mai mici jucători din business reușesc performanța cea mai mare. Microîntreprinderile, afaceri cu maximum 10 angajați, creează, în ultimii cinci ani, nu mai puțin de 170 mii de locuri de muncă. În același timp, companiile mijlocii pierd 41.000 de oameni, iar companiile mari credc timid, cu 37.000 de joburi noi. Iar tendința continuă și în 2025: peste 4.000 de antreprenori locali încep anul cu extinderi de echipe, și adaugă 28.000 de joburi în patru luni. Se reconstruiește economia României?
Ce spune Felix Lucian Căprariu, Președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii București-Ilfov, pentru Aleph Business?
Cum reușesc microîntreprinderile să creeze locuri de muncă într-un context economic și politic instabil, în timp ce firmele mari sau mijlocii își reduc activitatea? Ce factori favorizează această reziliență?
„E o simplă modalitate de adaptare la cerințele pieței. Este mult mai ușor să te adaptezi tu în condițiile în care deții un business ușor de gestionat, de mutat, mai important decât firmele mari. Datorită situațiilor geopolitice și, totodată, în contextul actual, de anunțare a unor creșteri a gradului de impozitare pe sectorul privat, ca orice investitor, începi să te adaptezi și să previi eventualele situații dificile. Ceea ce faci este simplu. Îți consolidezi afacerea prin capital uman, prin investiții care pot să îți asigure o profitabilitate suficient dedicată ca să rămâi în piață. Este un mod simplu coroborat cu ceea ce avem în actualul exercițiu financiar, respectiv, deschiderea COR-urilor de finanțare dedicate sectorului privat pe programele regionale. Rezultatul este această identificare a creșterii numărului locurilor de muncă care pot să asigure, în mod normal, ceea ce își dorește și Guvernul, contribuții mai mari la bugetul de stat”, spune el.
România pierde peste 25.000 de locuri de muncă în total între 2019 și 2023. Fără aceste microîntreprinderi, situația ar fi fost dramatică. Dar ne putem baza pe ele și în viitor, dacă nu reușim să stimulăm și creșterea firmelor medii?
„Da, ne putem baza. Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii a rămas stabil în ultimii 15 ani. A avut tot timpul un cuvânt de spus în activitatea economică românească. A rămas principalul contribuitor la bugetul de stat. El a fost principalul utilizator al fondurilor europene, ca și număr. Atât timp cât avem politici de finanțare concret al sectorului, acesta va rămâne stabil și va asigura locuri de muncă suficiente pentru partea de nevoie. Și afacerile vor funcționa într-o manieră mult mai bună dacă am avea și o componentă fiscală stabilă. E important ce își dorește Guvernul. Își dorește un contribuabil bun sau își dorește un contribuabil care să fugă de lipsa de stabilitate fiscală?”, adaugă el.
Care sunt principalele bariere pe care le semnalează antreprenorii din microîntreprinderi? Finanțarea? Forța de muncă? Fiscalitatea? Piața de desfacere? Și cum pot fi acestea adresate concret de autorități?
„Putem să le definim pe toate trei. Pe primul loc, cred că este fiscalitatea. Vrem stabilitate fiscală. Asta e cel mai important lucru și poate e obiectivul principal pe care dorim să-l vedem din partea Guvernului. Să nu mai avem atât de multe modificări fiscale care creează un disconfort pe o strategie pe care orice om de afaceri o face. Începând de la un simplu business de 10.000 de euro, cifră de afaceri pe an, și ajungând la întreprinderile mari. Fiscalitatea este prima pentru noi.
Al doilea, într-adevăr, este forța de muncă. Avem o creștere economică a sectorului privat, dar partea de forță de muncă necalificată, să spunem că o acoperim din această resursă umană de import, dar cea calificată e important a fi creată de către mediul românesc și educația trebuie să fie stimulată să realizeze ceea ce are nevoie economia românească. Oameni de specialitate, chiar și cu studii medii, dacă ar trebui să aibă capacitatea de a veni alături de antreprenori, pregătiți, fără o calificare clară, nu reușim să-i aducem într-un mediu economic stabil. Aici, Ministerul Educației ar trebui să ia în calcul, acum mai mult, partea aceasta de învățământ dual, să pună bază pe capacitatea sectorului privat de a asigura o colaborare strânsă pe crearea acestui capital uman pregătit profesional pentru a veni alături de antreprenorii români.
Pe locul trei, bineînțeles, partea aceasta de finanțare. Finanțarea o avem de câțiva ani, e în derulare. În 2026, închiderea PNRR-ului, vom ști clar ce avem de făcut pentru următorii cinci ani. Ne pregătim pentru exercițiul financiar următor. Sectorul privat se bazează foarte mult pe partea aceasta de fonduri europene, dar așteptăm și programele din bugetul național. E o zonă monitorizată și permanent discutată în comisiile de dialog social, în care Consiliul Național de Antreprenori Români și Mijlocii, IMM România, cum este ea definită ca organizație, este prezentă prin membrii ei și sperăm să păstrăm acest dialog, care să ducă la o stabilitate fiscală, crearea unui mediu propice de dialog social cu Ministerul Educației pentru capitalizare umană și, totodată, construirea noului program de finanțare europeană, începând cu 2027”, conchide el.