- Florin Jipa, editor-şef, Monitorul Apărării şi Securităţii: Dacă vom merge pe datorie în continuare, industria și economia se vor bloca și vom avea o armată puternică într-o țară foarte săracă.
- Rheinmetall construiește o fabrică de pulberi pentru muniție în Victoria, Brașov, cu o investiție de 535 milioane euro.
- Lucrările încep în 2026, durează 3 ani și vor crea 700 de locuri de muncă.
Ministerul Economiei anunță miercuri că grupul german Rheinmetall construiește în orașul Victoria, județul Brașov, o fabrică nouă de pulberi pentru muniție, într-o investiție de 535 milioane euro. Contractul este semnat în Germania de ministrul Economiei, Radu Miruță, în prezența CEO-ului Rheinmetall, secretarului general NATO, ministrului Apărării german, vicecancelarului german și președintelui Bulgariei. Lucrările încep în 2026 și durează 3 ani.
Ce spune Florin Jipa, editor-şef, Monitorul Apărării şi Securităţii?
„Este o fabrică pe care Statul Major al Apărării, general Gheorghiță Vlad, a cerut-o încă de la începutul războiului. Să nu uităm, totuși, că România în acest moment nu mai are fabrică de pulberi. Aceste pulberi sunt folosite pentru realizarea de muniții, în special de artilerie și tancuri.
Noi importăm pulberi, în special din Serbia, dar și din alte țări. Toate aceste țări de unde noi importăm au legături strânse cu Rusia, iar în cazul unui război această linie de alimentare poate fi oricând oprită, deci reprezintă în acest moment un mare risc de securitate. Era nevoie de această fabrică de acum 3-4 ani.
Ea va fi făcută acum. Să nu uităm, totuși, că România a semnat un contract pentru obuziere de 155 de milimetri și schimbă calibrul sovietic de 152 la cel de 155 de milimetri, dar nu are muniție. De asemenea, a semnat un contract pentru tancuri Abrams, deci trece și la calibrul de 120 de milimetri la tancuri, dar, la fel, nu are muniție.
Va avea încă o fabrică pentru muniție, fabrică care va folosi această pulbere la Dragomirești, în Bobița, acolo va fi o investiție de peste 200 de milioane, dar toate aceste măsuri vin foarte, foarte târziu. De exemplu, ce a uitat Ministerul Economiei să ne spună este faptul că toți acei oficiali, de la președintele Bulgariei, secretarul general NATO, ministrul German al Apărării, au fost și la o altă activitate, practic, acolo erau în primul rând pentru cealaltă activitate, și anume inaugurarea unei fabrici, cea mai mare fabrică de muniție din Europa, la Unterlüß, în nordul Germaniei. În 15 luni Germania a făcut această fabrică.
Nouă ne-a trebuit 3 ani să ne gândim să o începem începând cu anul viitor. Deci avem această întârziere în gândire și acțiune, întârziere care a fost criticată, cum spuneam mai devreme, chiar de liderul militar, șeful Apărării, general Gheorghiță Vlad.
Da, va avea o influență foarte mare, bineînțeles, fiindcă în acest moment stocurile de muniție sunt pe zero, la toate țările din NATO, dar nu doar din NATO, 2 milioane de proiectile consumă pe an Ucraina, de exemplu. La fabrica care s-a inaugurat ieri, cea de la Unterlüß, se vor face, când va ajunge la capacitate maximă, 350.000 de proiectile. Este foarte puțin, ținând cont că toate țările, inclusiv Statele Unite, au stocurile goale.
Gândiți-vă că România trece la calibrul 155 de milimetri, trebuie să-și asigure stocuri, cel puțin pentru un an de zile, adică să aibă acolo un milion de lovituri de artilerie de 155 de milimetri, plus ce va consuma la exerciții, plus ce va merge la export. Deci este o nevoie foarte mare de muniție de artilerie în acest moment, iar această investiție, când va fi finalizată, va reprezenta un plus pentru industria de apărare a României și va plasa România în acest lanț de aprovizionare logistică cu muniție pentru țările membre NATO.
În primul rând, din cei 5% din PIB, practic 3,5% sunt pentru apărare, 1,5% pot fi pentru proiecte de infrastructură militară și s-a vorbit foarte mult de transporturi militare, de autostrăzi, de poduri, deci sunt foarte multe lucruri de făcut care pot fi făcute cu acești bani, ținând cont că România încă mai are mulți bani de alocat pe autostrăzi. Știm acea știre că Italia vrea să construiască un pod din acești bani, deși România ar putea să se reorienteze, însă trebuie o îmbinare a obiectivelor de la Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, pentru a găsi aceste soluții. De asemenea, România încă are 70% din armament de producție sovietică, deci și aici trebuie să investească destul de mult.
România încă nu are o armă de asalt modernă, avem o armă făcută în 1963. Acest blindat pe care îl arătați, Gepard, este un blindat făcut în anii 60 de Germania, România l-a importat la mâna a doua, deci avem foarte multe echipamente de achiziționat. Din această cauză ne putem apropia de acest prag, însă numai dacă mutăm producția în România, creem în România locuri de muncă, creem plusvaloare în România.
Altfel, dacă vom merge pe datorie în continuare, industria și economia se vor bloca și vom avea o armată puternică într-o țară foarte săracă”, spune el.