- Guvernul lansează un plan amplu de reformă pentru companiile de stat ce vizează reducerea numărului de membri în consilii, plafonarea remunerațiilor și transparentizarea indicatorilor de performanță.
- 315 companii publice generează 96% din cifra de afaceri totală a întregului sector, însă aproape jumătate din profit provine de la o singură companie: Hidroelectrica.
- AMEPIP devine principalul instrument de control și eficientizare a întreprinderilor publice, din cauza penalizărilor PNRR și a polarizării grave a performanței economice în sector.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, împreună cu vicepremierul Dragoș Anastasiu, anunță un plan de reformă pentru companiile de stat. Acesta prevede reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și supraveghere, diminuarea indemnizațiilor și a salariilor directorilor generali din întreprinderile publice, scrie ZF.
Care e contextul economic al companiilor de stat?
Vicepremierul Dragoș Anastasiu precizează că întreprinderile de stat cumulează o cifră de afaceri de 127 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 4,5% din totalul cifrei de afaceri a companiilor din România, evaluată la 2.800 de miliarde de lei. Profitul total al celor 1.326 de companii publice este de 15 miliarde de lei, din care Hidroelectrica generează 46%.
Ce spune premierul Ilie Bolojan?
Premierul subliniază că un element central al bunei guvernări îl constituie gestionarea corectă a companiilor de stat. Dacă luăm în calcul rolul economic al acestora, în special în domenii strategice precum energia, o administrare eficientă aduce beneficii directe bugetului de stat. Orice reducere a subvențiilor sau a cheltuielilor, precum și creșterea calității serviciilor oferite populației, constituie un avantaj economic și social.
Ilie Bolojan anunță că ministerele publică date despre conducerea acestor companii, veniturile lor, indicatorii economici și alte informații relevante. El consideră că nu este o rușine ca aceste date să fie publice. Anunță că este necesară reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea câștigurilor, pentru a contracara abuzurile și nemulțumirile din societate.
Premierul avertizează că autoritățile impun indicatori de performanță, iar cei care nu îi acceptă vor fi înlocuiți. Tot el subliniază importanța întăririi AMEPIP, care trebuie să devină o agenție operațională până la sfârșitul verii.
Ce spune vicepremierul Dragoș Anastasiu?
Vicepremierul anunță că un memorandum pentru reforma întreprinderilor publice urmează să fie aprobat de Guvern. Scopul este formarea unui grup de lucru interministerial care eficientizează companiile de stat, reduce subvențiile, crește calitatea serviciilor și asigură respectarea angajamentelor din PNRR. Anastasiu afirmă că România este penalizată cu 330 de milioane de euro pentru neîndeplinirea unor jaloane din PNRR și că termenul de corectare este 25 noiembrie.
AMEPIP centralizează datele a 1.326 de companii de stat: 1.182 la nivel local și 144 la nivel central. Dintre acestea, 376 sunt societăți pe acțiuni, 88 sunt regii autonome și 842 sunt SRL-uri.
Vicepremierul punctează că 315 companii generează 96% din cifra totală de afaceri. Din 256.000 de angajați din sistem, 173.000 lucrează în aceste entități. Subvențiile totale sunt de 14 miliarde de lei, dintre care 13,6 miliarde revin celor 315 companii principale. Tot acestea concentrează 14,9 miliarde din profitul total de 15 miliarde.
La polul opus, 266 de întreprinderi înregistrează pierderi de 2,5 miliarde de lei. Dintre acestea, 7 companii – precum CFR SA, Metrorex sau Complex Energetic Valea Jiului – generează pierderi de 2 miliarde de lei, în ciuda subvențiilor primite.
Există 550 de companii cu venituri zero sau care nu transmit date financiare. Din cele despre care se cunosc informații, 230 sunt pe pierdere, iar aproximativ 600 au sub 10 angajați. În domeniul Apă-Canal, din 326 de companii, doar jumătate sunt profitabile. În salubritate, din 146 de companii, doar 76 sunt pe profit. În transport, 41 din 61 sunt profitabile.
Vicepremierul subliniază polarizarea sistemului: 46% dintre profiturile acestor companii revin Hidroelectrica.
Care sunt problemele administrative și de personal?
Companiile au obligația de a transmite datele financiare la ANAF și AMEPIP. Din 354 de poziții în companiile centrale, toate sunt provizorii. La nivel local, 493 de poziții sunt provizorii, iar 1.119 sunt permanente.
Anastasiu declară că selecția personalului trebuie realizată de firme și persoane cu experiență relevantă pentru a recâștiga încrederea populației și a Comisiei Europene. Oferă exemplul aeroporturilor, unde în România se lucrează cu 1.400 de angajați pentru un volum de pasageri gestionat cu 800 de persoane în alte țări. Subiectul, afirmă el, ține de performanță, nu doar de cifră de afaceri.
Care sunt măsurile anunțate?
- Se reduce numărul de membri în consiliile de administrație și consiliile de supraveghere: la regii autonome de la 3-5 la 3 membri; la societățile cu sistem unitar – maximum 3 membri; la cele cu sistem dualist sau companii mari – între 3 și 5 membri.
- Pentru membrii neexecutivi, se scade numărul indemnizațiilor de la 3 la 2. Pentru directorii executivi, componenta fixă se stabilește la 3 (față de intervalul anterior 3-6), iar cea variabilă la 2 (față de 3-6). Beneficiile se plafonează la 10% din remunerația fixă totală.
- Funcționarii publici pot face parte dintr-un singur consiliu de administrație.
- Se mărește termenul de prescripție pentru sancțiunile AMEPIP de la 6 luni la 1 an.
- Se înființează un consiliu consultativ la AMEPIP pentru sprijinirea activității și creșterea eficienței.
- Procesul de eficientizare a companiilor se accelerează: 3 luni pentru analiză și 3 luni pentru implementare.
- AMEPIP își concentrează activitatea pe cele 315 companii care generează peste 96% din cifra de afaceri a sectorului public.
- Este demarată formarea unui consiliu consultativ deschis, cu experți precum Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leaua, Iancu Guda și Anca Grigorescu.