CFA România publică un studiu care arată concentrarea acționariatului și aplicarea neuniformă a guvernanței corporative în România

CFA România analizează guvernanța corporativă din perspective legală, academică, practică și de percepție, cu accent pe companiile private și nelistate.

Studiul urmărește adaptarea reglementărilor și practicilor la nivelul de dezvoltare al firmelor și la contextul economic românesc.

Aproximativ 52% dintre respondenți se declară destul de sau foarte familiarizați cu termenul „guvernanță corporativă”, în timp ce 48% sunt deloc sau puțin familiarizați.

62% consideră că guvernanța înseamnă respectarea legii și comportament etic și transparent, iar 64% afirmă că aceasta asigură echilibrul între toate părțile implicate.

Cum e definită guvernanța corporativă?

Guvernanța corporativă desemnează sistemul prin care companiile sunt conduse și controlate, pentru a funcționa eficient și legal.

În România, Legea societăților nr. 31/1990 (actualizată în 2024) stabilește structura conducerii și responsabilitățile.

Companiile listate respectă Codul de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori București, care impune publicarea unei declarații anuale de guvernanță și justificarea eventualelor abateri.

Rata de conformare la acest cod se menține între 70% și 80%. România transpune directivele europene cu privire la raportarea financiară și non-financiară, precum și Directiva cu privire la drepturile acționarilor (UE 2017/828).

Care e structura proprietății corporative?

Structura acționariatului rămâne concentrată în România. În circa 60% dintre firmele listate, un acționar majoritar deține peste 50% din capital, ceea ce reprezintă una dintre cele mai ridicate concentrări din Europa.

Statul român controlează aproximativ 18 companii listate și 113 mari întreprinderi de stat, în special în domeniile energiei și utilităților.

Grupurile familiale sau fondatorii controlează circa 40% din firmele listate, cu o deținere medie de 54% din acțiuni.

Investitorii instituționali sunt majoritari în doar 19% dintre companii, iar investitorii străini dețin aproximativ o treime din capitalul listat.

Care sunt motivele pentru existența guvernanței?

Guvernanța corporativă răspunde nevoii de gestionare a riscurilor, relațiilor cu stakeholderii și complexității operaționale.

Aceasta definește strategia, stabilește procese clare și asigură conformitatea cu legislația.

O structură de guvernanță bine aplicată previne conflictele de interese și consolidă transparența și stabilitatea organizațională.

Companiile iau în calcul impactul deciziilor asupra tuturor părților implicate.

Care sunt structurile decizionale?

Companiile operează pe trei niveluri decizionale: acționari, administratori și echipa executivă.

40% dintre respondenți afirmă că administratorii poartă responsabilitatea principală pentru guvernanța corporativă, 28% indică echipa executivă, iar 15% acționarii.

Principiile guvernanței impun transparență, respectarea legii și evitarea intereselor personale. Conducerea acționează în interesul companiei, iar structurile decizionale urmăresc echilibrul între toți actorii implicați.

Cum e aplicat cadrul legal?

Companiile listate publică anual o declarație de guvernanță și justifică eventualele abateri de la Codul BVB. Rata de conformare variază între 70% și 80%.

România implementează directivele europene relevante, inclusiv cele cu privire la raportarea non-financiară și drepturile acționarilor.

Legea societăților nr. 31/1990, actualizată, rămâne baza reglementării guvernanței corporative. Totuși, aplicarea diferă în funcție de industrie, dimensiune și tipul acționariatului.

Care sunt percepțiile față de rolul social al companiei?

Respondenții acordă un scor mediu de 4,18 (pe o scală de la 1 la 5) pentru afirmația că o companie trebuie să țină cont de toate părțile implicate, nu doar de acționari.

Pentru ideea că singurul scop al unei firme este să genereze profit pentru acționari, scorul mediu este 3,57.

În ceea ce privește afirmația că o companie poate face orice atâta timp cât respectă legea, media este 3,10.

Aceste rezultate reflectă o orientare spre echilibru între interesele economice și cele sociale.

Exit mobile version