Industria românească trebuie să evolueze către produse cu valoare adăugată mare, pentru a valorifica complet atuurile şi resursele locale, dar are nevoie şi de securizarea unui lanţ de aprovizionare şi de investiţii în cercetare şi dezvoltare (R&D) pentru a obţine un avantaj competitiv, sunt câteva din concluziile speakerilor prezenţi la evenimentul „Reindustrializarea României 2025. Ce mai producem în ţară?“, organizat de Ziarul Financiar.
Ce spune Şerban Nicolescu, general manager al Continental Anvelope România?
„Planurile noastre de investiţii se concentrează pe creşterea competitivităţii, prin produse de ultimă generaţie şi tehnologii de vârf. Automobilele produse în România sunt din ce în ce mai performante, iar anvelopele noastre trebuie să răspundă acestor cerinţe. Un exemplu recent este lansarea modelului EcoContact 7, proiectat special pentru eficienţă ridicată şi adaptat cerinţelor maşinilor electrice“, spune el.
El mai spune că investiţii masive se fac în automatizare, digitalizare şi sustenabilitate, şi că fiecare investiţie trebuie să genereze un ROI clar şi să susţină profitabilitatea operaţională. Pe lângă tehnologie, compania pune un accent major pe investiţia în oameni, mai ales că forţa de muncă calificată este esenţială pentru menţinerea competitivităţii.
Ce spune Cristian Nevzoreanu, director executiv afaceri publice, Renault Group România?
Cristian Nevzoreanu, director executiv afaceri publice, Renault Group România, cel mai mare jucător din industria prelucrătoare şi cel mai mare exportator din economie prin intermediul Automobile Dacia, spune că primul atu este forţa de muncă, 15% din întregul capital de ingineri ai grupului Renault sunt în România. „Avem un centru de testări la Titu, aici s-au investit 20% din toţi banii grupului Renault în activităţile de testări, se fac 80-85% din activităţile de testare în România. Investiţiile se fac în tehnică de vârf şi în instruirea oamenilor“, potrivit lui.
Pe de altă parte, Günter Krasser, VP & MD, Infineon Technologies România, producător german de semiconductori, spune că firma va deschide anul viitor un centru de R&D în România, care va fi cel mai mare din Europa de Sud- Est.
„România are tradiţie pe piaţa de ingineri, are facultăţi de profil bune şi de aceea credem că vom evolua aici. (…) Primul lucru pe care l-am decis a fost să avem colaborări cu Politehnica, Facultatea de Telecomunicaţii, cu facultăţile din Iaşi şi Cluj“.
Ce spune Alexandru Grancea, general manager al Omnia Plast?
Viitorul industriei este acela în care este inclusă şi partea de dezvoltare de produs, de brand, nu doar de producţie. Să muţi o activitate de R&D este mult mai dificil, dar producţia o poţi face şi în altă ţară, spune Alexandru Grancea, general manager al Omnia Plast, cu trei fabrici în România unde produce echipamente sportive de iarnă, jucării şi alte produse din plastic.
„Am crescut nivelul de competenţe, facem acum şi proiectare de produs. Am crescut departamentele de cercetare dezvoltare şi am reuşit să avem brand propriu. Am investit şi cumpărat un brand internaţional de cizme de motocicletă“, spune el. Omnia Plast demarează o investiţie de 11 mil. euro în a patra fabrică.
Ce spune Adrian Cocan, fondator al Lăptăriei cu Caimac?
Industria României are nevoie de planificare pentru următorii 15 ani în lanţul logistic şi în cerere. Adrian Cocan, fondator al Lăptăriei cu Caimac, spune că în industria lactatelor 60-62% din tot ce consumăm este din import, iar principala sursă a problemei este lanţul logistic. „Nu mai avem destule ferme de vaci aici, se importă masiv din Ungaria şi Polonia“. Mai mult, ambalajele din sticlă folosite sunt integral aduse din import, pentru că nu se găsesc pe piaţa locală.
România are nevoie de nevoie de o strategie de competitivitate industrială, să ştie care sunt industriile pe care pariază, în afara de automotive, să creeze lanţuri de aprovizionare şi lanţul de valoare adăugată, subliniază Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România.
Şerban Nicolescu, general manager, Continental Anvelope România
► Activitatea de producţie a anvelopelor în cadrul Continental România devine din ce în ce mai relevantă în cadrul grupului.
► Planurile noastre de investiţii se concentrează pe creşterea competitivităţii, prin produse de ultimă generaţie şi tehnologii de vârf.
► Investim masiv în automatizare, digitalizare şi sustenabilitate, dar nu o facem doar pentru a urmări trendurile. Fiecare investiţie trebuie să genereze un ROI clar şi să susţină profitabilitatea operaţională.
► Pe lângă tehnologie, punem un accent major pe investiţia în oameni.
► Forţa de muncă calificată este esenţială pentru menţinerea competitivităţii.
Constantin Bratu, general manager, Berarii României
► România produce aproape toată berea pe care o consumă – vorbim de o rată de integrare internă de circa 97-98%.
► Această performanţă este rezultatul prezenţei în piaţă atât a marilor jucători internaţionali, cât şi a producătorilor locali.
► După ‘89, producţia din România era în jur de 8,3 milioane de hectolitri. Astăzi suntem la aproximativ 15 milioane, aproape o dublare a producţiei în decurs de trei decenii.
► La finalul anului trecut, erau înregistrate 89 de fabrici de bere în România. Dintre acestea, 77 sunt microberării evoluţie care confirmă că micii producători contribuie activ la diversificarea pieţei.
► Geografic, avem o acoperire bună: în 31 dintre cele 41 de judeţe există cel puţin o unitate de producţie, fie ea mare sau mică.
Günter Krasser, VP & MD, Infineon Technologies România
► Infineon este cel mai mare producător de semiconductori din Europa, pentru industria auto. Chiar şi cipurile din buletin şi paşapoartele electronice sunt făcute de noi.
► Am crescut pe piaţa locală în ultimii 20 de ani, avem în România în derulare un proiect de R&D, vrem să îl deschidem anul viitor şi va fi cel mai mare centru din Europa de Sud -Est
► Avem 700 angajaţi acum, ingineri toţi, România are o tradiţie pe piaţa de ingineri. România are facultăţi tehnice bune şi de aceea credem că vom evolua aici.
► Primul lucru pe care l-am decis a fost să avem colaborări cu Politehnica, Facultatea de Telcomunicaţii, cu facultăţile de profil din IaşI, Cluj.
► Costul cu forţa de muncă a crescut în România, dar valoarea livrată de echipă a crescut.
► Putem adăuga valoare grupului dacă ecosistemul va deveni mai puternic, să fie competitiv.
Marius Toma, prodecan, Facultatea de Transporturi, Universitatea Politehnică Bucureşti
► În România există peste 500.000 de studenţi, dintre care o parte semnificativă urmează facultăţi tehnice.
► La Universitatea Politehnica Bucureşti, avem aproximativ 40.000 de studenţi, iar la specializarea Autovehicule Rutiere sunt admişi anual în jur de 210 tineri, pe două direcţii.
► Rata de absolvire se situează între 65% şi 70%, ceea ce reflectă un nivel ridicat de exigenţă.
► Dacă în anii ’80 erau doar câteva centre universitare pentru pregătirea inginerilor auto, astăzi sunt 12.
► Estimăm că, anual, aproximativ 800 de ingineri în domeniul autovehiculului rutier intră pe piaţa muncii. Această forţă de muncă trebuie să răspundă cerinţelor unei pieţe complexe.
Cosmin Vacariu, CEO, Evopack Piatra Neamţ
► Activăm în România de peste 10 ani, iar recent am deschis o filială la Budapesta, ca parte a unui program pilot pentru extinderea exporturilor.
► În prezent, exportăm aproximativ 15% din producţie – un procent relativ mic, din cauza impactului semnificativ pe care transportul îl are asupra costului final.
► Ambalajele sunt produse voluminoase, ceea ce le face dificil de transportat eficient.
► Fabrica este la Piatra Neamţ are 8.000 mp şi aproximativ 50 de angajaţi.
► Am venit cu o investiţie în Iaşi, unde oportunitatea de a atrage noi angajaţi este mai bine definită.
► Văd ca oportunitate strategică dezvoltarea unei fabrici de celuloză sau de hârtie în România. În momentul de faţă, aproximativ 97-98% din materia primă utilizată în acest sector este importată, ceea ce ne face extrem de dependenţi de pieţele externe.
Dragoş Damian, CEO, Terapia Cluj
► Cred că preşedintele ar tebuie să îşi ia lângă el 50 de şefi de fabrici care raportează cel mai mare profit şi să discute cu ei de ce este nevoie pentru reindustrializare.
► Industriaşii din România ar trebui să se unească într-o asociaţie a industriaşilor ca să aibă un cuvânt, să discute despre ce este reindustrializarea României.
► Faceţi facultăţi de ingineri, avem de nevoie de ingineri. Facultăţile, liceele trebuie să lucreze cot la cot companiile.
► Avem nevoie de o strategie de competitivitate industrială, să ştim ce vrem să fabricăm în România.
► Să ştim care sunt industriile pe care pariem, în afara de automotive, să creem lanţuri de aprovizionare şi lanţul de valoare adăugată.
► Foarte multe fabrici din România lucrează în lohn, care este pierdere de valoare adăugată
► Nivelul de industrializare în România pe lanţ de aprovizionare este minuscul.
Cătălin Stroe, fondator, Ruris Impex
► Industria nu se dezvoltă doar cu bani de la bancă. Este nevoie de sprijin real din toate direcţiile.
► Avem în derulare o investiţie în cadrul unui proiect de Tranziţie Justă care sprijină dezvoltarea producţiei de tractoare şi utilaje agricole.
► Investiţia actuală depăşeşte 10 milioane de euro şi are loc pe fosta platformă MAT Craiova.
► Fabrica care va începe producţia la capacitate maximă în ianuarie 2026 este una dintre cele mai automatizate şi tehnologizate din ţară.
► În loc de sute de muncitori, vom avea doar câteva zeci de specialişti de înaltă calificare.
► De asemenea, am integrat soluţii pentru tranziţia verde, cu accent pe energie sustenabilă şi tehnologii moderne.
Raul Buzgar, preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Biciclete (APROB)
► În prezent, în România există patru fabrici de asamblare a bicicletelor care operează la un nivel industrial dintre care trei sunt localizate în vestul ţării.
► Majoritatea producţiei este destinată pieţei din Europa de Vest, iar în acest context, raportul dintre costul transportului şi valoarea produsului devine un factor esenţial.
► Proximitatea faţă de infrastructura de transport devine un avantaj competitiv – cu cât eşti mai aproape de reţea, cu atât poţi livra mai rapid şi eficient.
► Din fabrica noastră din Timişoara (Sport Mechanical Workshop-n. red) pleacă zilnic aproximativ 20–25 de camioane.
► Ne concentrăm pe crearea de conexiuni şi identificarea zonelor în care putem impulsiona dezvoltarea şi eficienţa operaţională.
Violeta Balint, general manager, fabrica Sennheiser din Braşov
► Suntem producător german de echipamente audio profesionale, căşti şi microfoane. La Braşov există o fabrică demarată în 2018, un greenfield, investiţii de peste 20 mil. euro.
► Producem peste 60% din produsele grupului cu ţara de origine România. Toate produsele pleacă cu label Made in România.
► Avem în fabrică 170-180 angajaţi, în 2030 estimăm vom dubla numărul de angajaţi
► Provocarea principală pentru noi este infrastructura. Braşov a rămas fără autostradă care să ne lege de Bucureşti.
► O zi durează pentru cine vine din Germania să ajungă la Braşov, nici aeroportul nu funcţionează cum trebuie.
► Ar trebui să vorbim că România produce produse finite la o calitate comparabilă sau superioară produselor fabricate în Vest.
Piersante Savini, fondator şi CEO al Savini Due
► Dacă vrei să produci în România folosind aceiaşi factori de producţie ca acum 20 de ani, cu siguranţă vei pierde.
► Lumea s-a schimbat, iar succesul depinde de capacitatea noastră de a identifica şi valorifica noi oportunităţi.
► Antreprenorul modern trebuie să vină şi cu o viziune solidă de marketing, capabilă să dea viaţă produselor sale.
► Dacă avem un brand solid, coerent, cu rădăcini locale şi relevanţă globală, ne va fi mult mai uşor să vindem – fie în România, fie pe pieţele externe.
► Brandul creează încredere, diferenţiază produsul şi deschide uşi care altfel ar rămâne închise.
Liviu Sav, cofondator, Bridge to Information
► Realitatea este că trecem printr- o transfomare spectaculoasă. Suntem pe locul 6 în UE pe producţia auto, acum în 3-4 luni producem cât se producea într-un an întreg înainte.
► În perioada 2018-2023 în industria prelucrătoare numărul firmelor a crescut de la 56.000 la 74.000 de companii. Cifra de afaceri a crescut în acest interval, productivitatea la fel, profitul pe angajat a avut creştere puternică de 53%.
► Industria auto este simbolul reindustrializării, în 1989 aveam 150.000 de vehicule pe an iar în 2023 am trecut de jumătate de milion.
► În aceşti 35 de ani am venit de la un focus pe cantitate la calitate şi eficienţă.
► Zona de automotive reprezintă o componentă importantă pe exporturi, zona alimentară este stabilă, profitabilitatea este constantă, zona farma este pe un boom post pandemic
Adrian Cocan, fondator, Lăptăria cu caimac
► România trebuie să aibă un plan pe 15 ani în industrie. Este nevoie de lanţ logistic, energie, forţă de muncă. Dacă ne uităm la supply chain este nevoie de furnizori, durează câţiva ani să dezvolţi lanţul, să educi forţa de muncă, să planifici, să construieşti, să scalezi şi să ajungi la profit.
► Nu am auzit pe nimeni în statul român să vorbească de planificarea cererii. Nu există organizare în zona statului.
► În industria lactatelor 60-62% din tot ce consumăm este din import, că vorbim de produse semifinite sau finite, iar principala sursă a problemei este lanţul logistic. Nu mai avem destule ferme de vaci în România, se importă masiv din Ungaria şi Polonia.
► Importăm 100% din ambalajele de sticlă, România nu face nici capace pentru borcane. Sticlele le aducem din nordul Germaniei, capacele din vestul Italiei, laptele este românesc.
Viorel Ognean, director general, Lantmännen Unibake România
► Producem în România, folosind în mare parte materie primă locală, ceea ce susţine economia naţională.
► În acelaşi timp, o proporţie semnificativă din producţia noastră este destinată exportului – în funcţie de categorie, între 30% şi 60% din volume pleacă pe pieţele externe.
► Valoarea exporturilor ajunge la 15 mil. euro.
► Pe termen mediu, ne dorim să acoperim în primul rând consumul din România şi din ţările vecine.
► Provocările sunt mai ales operaţionale: trebuie să ţinem cont permanent de preţul energiei şi de evoluţiile de pe piaţa muncii. Acestea sunt aspectele care influenţează cel mai mult activitatea noastră.
Cristian Nevzoreanu, director executiv afaceri publice, Renault Group România
► Trebuie să evoluăm către produse cu valoare adăugată mai mare.
► Ca număr de vehicule produse am scăzut un pic anul trecut însă am evoluat pe producţia către modele mult mai complexe.
► Când s-a lansat prima generaţie de Logan avea în medie 7 calculatoare, acum un Duster sau Bigster au în medie 35 de calculatoare
► Primul atu este forţa de muncă. 15% din întregul capital de ingineri ai grupului Renault sunt în România.
► Avem centrul de testări de la Titu, aici s-au investit 20% din toţi banii grupului Renault în activităţile de testări
► 92% din producţia Dacia pleacă la export, doar 8% rămân în România.
Alexandru Grancea, general manager, Omnia Plast
► Consider că viitorul este acela în care ai inclusă partea de dezvoltare de produs, nu doar de producţie. Dacă rămâi doar pe producţie, fără dezvoltare, nu poţi merge mai departe. Să muţi o activitate de R&D este mult mai dificil, dar producţia o poţi face în altă ţară.
► Avem în derulare o investiţie în a patra fabrică. Am aşteptat o finanţare care nu am mai venit, am decis să mergem pe surse proprii.
► Am început să intrăm pe zona de încălţăminte sportivă. Am crescut departamntele de cercetare dezvoltare. Am crescut nivelul de competenţe, facem proiectare de produs.
► Am reuşit să avem brand propriu, am investit şi cumpărat un brand internaţional (cizme de motocicletă).
► A patra fabrică vine ca parte a extinderii activităţii, vom produce inclusiv cizme de motocicletă. Investiţia este de 11 mil. euro, o investiţie green, am văzut că clienţii ne solicită clădiri green, va fi o clădire care îşi asigură necesarul prin panouri fotovoltaice.
Andrei Marian, business development director, CTP România
► Piaţa spaţiilor logistice şi industriale din România însumează aproximativ 8 milioane de metri pătraţi, iar CTP administrează aproape 3,5 milioane de metri pătraţi din acest total.
► Dintre acestea, aproximativ 40% sunt dedicate unor forme specifice de producţie.
► În termeni de utilizare, logistica ocupă cea mai mare parte ca suprafaţă, urmată de producţie, care, în ultima perioadă, este într-o continuă creştere.
► Dezvoltarea infrastructurii activează un potenţial latent al României, însă este important să ne implicăm activ şi noi în acest proces.
► Rolul nostru este să atragem producţia aici – şi nu mă refer doar la producţia simplă, ci la cea cu valoare adăugată ridicată, care să rămână şi să se capitalizeze în România.
Adrian Sandu, secretar general, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM)
► Industria auto s-a industrializat de 30 de ani. Am crescut de la o cifră de afaceri de 3,8 mld euro în 2005, la afaceri de 35 mld euro, de zece ori creştere.
► Dacă în 1989 produceam 144.000 vehicule, anul trecut am produs 560.000 vehicule. Dacă în 1989 în industria auto aproape nu exista exportul, doar 4.000 Dacii erau trimise în China sau Brazilia, acum 92% din producţia de autovehicule se exportă.
► Nu există maşină în Europa care să nu aibă o componentă fabricată în România.
► Aderarea la Schengen a adus plus de vizbilitate, dar trebuie să dezvoltăm infrastructura, să creştem viteza pe fervoiar, să facem Dunărea navigabilă de la Constanţa până la ieşirea din ţară, să avem flux continuu pe transport.
► Macroeconomic avem nevoie de stabilitate, dacă spunem că facem ceva chiar să facem apoi avem nevoie de încredere că va fi bine în România şi de proactivitate să atragem investiţii străine
Liviu Şotre, proprietar, Lidas Tulcea
► Am pornit cu o brutărie cu scopul de a deservi Tulcea.Părinţii au investit în inovaţie, iar în 2010 am descoperit zona de panificaţie congelată.
► La noua fabrică am depăşit 100 de miliioane de euro investiţi, fonduri nerambursabile, credite şi contribuţia companiei. Suntem prezenţi în orice magazin cu produse Lidas, exportăm în peste 12 ţări
► Avem un proiect depus, pentru o investiţie de încă 65 de mil. euro în produse complementare. Zona de panificaţie şi patiserie congelată a început să crească, vrem să avem întreaga gamă de panificaţie, patiserie.
► Cred că trebuie să aducem un echilibru în ţara, în vest şi centru sunt deja investiţii şi vedem avantaje pentru poziţia noastră laTulcea.
► Avem 650 de angajaţi. Aş propune ca universităţile să fie finanţate în funcţie de câţi bani aduc la bugetul de stat absolvenţii după facultate, astfel încât catedrele să fie interesate să aducă oameni care să producă salarii şi impozite cât mai mari.