XTB România: Acţiunile marilor companii farmaceutice au scăzut şi cu peste 70% faţă de perioada pandemică
Fostele acţiuni „câştigătoare” ale perioadei de pandemie au trecut, din centrul radarului investitorilor, în obscuritate, înregistrând pe burse contracţii deosebit de severe, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Deprecierile masive, uneori de peste 70%, au lăsat locul creşterilor explozive pentru acţiuni precum Zoom sau Netflix, dar şi pentru alte companii-fanion ale perioadei de pandemie, precum cele din domeniul farmaceutic, aflate deseori în prim-planul ştirilor globale anii trecuţi.
Între acestea, cele mai căutate erau cele care au dezvoltat vaccinuri bazate pe o tehnică nouă, ARN mesager, sau messengerRNA, prescurtat mRNA.
Numele trimite deja cu gândul la simbolul de tranzacţionare pe bursa americană (NASDAQ) al companiei Moderna.
Pe 10 august 2021, acţiunile Moderna atingeau un vârf de 497,49 dolari, de aproximativ 25 de ori peste valorile din ianuarie 2020, pe când acţiunea oscila în jur de 20 de dolari.
De atunci, însă, euforia s-a risipit, compania a pierdut mai bine de două treimi şi aproape trei sferturi din capitalizare (-72,6%) până la închiderea de marţi, la 135,93 dolari/acţiune.
Nici producătorul german BioNTech, simbol BNTX, nu a mers mult mai bine: de la 464 dolari (tot pe 10 august 2021) până la 147,08 pe 30 august, pierderea este de 68,3%.
Cu greu ar putea găsi acţionarii firmei europene motive de a fi nu foarte dezamăgiţi, observând că au, totuşi, o performanţă cu 4,3 puncte procentuale mai bună decât cea înregistrată de Moderna, pe traseul abrupt din vârfuri spre „valea” din prezent.
Cu societăţile europene şi americane ieşind din etapa de vaccinare masivă, dornice să lase în urmă perioada de restricţii, debarasându-se de stresul asociat pandemiei, luând cu asalt destinaţiile de vacanţă inaccesibile (sau dificil accesibile) pentru aproape doi ani, veniturile şi implicit profiturile celor două companii au suferit ajustări.
Succesul campaniei de vaccinare a adus revenirea, cu toată energia presurizată de timpul de aşteptare, la un stil de viaţă deschis, cu activităţi în aer liber, socializare şi călătorii, în timp ce interesul pentru noi runde de vaccinare a fost diminuat, la rândul său, de incidenţa mai redusă a îmbolnăvirilor grave în cazul noilor variante.
Moderna înregistra un profit de 11,29 dolari/acţiune în trimestrul IV al anului trecut, care a coborât la 8,58 dolari/acţiune, în trimestrul întâi din acest an, şi 5,24 dolari/acţiune în trimestrul al doilea.
Pentru trimestrul al treilea, estimările sondajului Refinitiv sunt de 4,81 dolari/acţiune. Moderna a creat provizioane de aproape jumătate de miliard de dolari în trimestrul II pentru stocuri neutilizate.
CEO-ul Moderna, Stephane Bancel, anunţase deja în mai că va dona o mare parte din averea familiei sale şi că urma să exercite o parte din opţiunile sale, vânzând acţiunile rezultate în următoarele 12 luni.
La BioNTech trimestrul I al anului acesta a adus 14,37 dolari profit pe acţiune, în trimestrul III se estimează (Refinitiv) un câştig net de 4,66 dolari/acţiune.
Cele două companii rămân profitabile, dar tendinţa de pe burse nu are cum să fie ignorată de fondatori, echipa de conducere, angajaţi şi bineînţeles, acţionari.
Scăderile pot să aducă nu doar nemulţumire, ci şi să împingă spre o nouă mobilizare, orientată spre dezvoltarea afacerilor sau exploatarea unor resurse anterior trecute cu vederea, favorizând chiar o abordare orientată spre confruntare.
Moderna a pornit o acţiune legală împotriva BioNTech şi Pfizer, în Germania şi SUA, susţinând că i-au fost încălcate brevete anterioare.
Firma susţine că vaccinul său a fost dezvoltat pe baza unor invenţii brevetate între 2010 şi 2016, în timp ce vaccinul Pfizer/BioNTech ar fi copiat, în principal, două trăsături esenţiale pentru a crea propria lor variantă, Comirnaty.
Ar fi vorba de metoda chimică de modificare ARN mesager şi metoda de a coda proteina „spike” cu toată lungimea sa într-o formulă de nanoparticulă de tip lipid.
Pfizer/ BioNTech a respins ferm afirmaţiile, insistând pe originalitatea muncii depuse.
Interesant este că în perioada de urgenţă sanitară, au existat multiple voci care spuneau că, în interesul binelui comun, beneficiile aduse în mod normal de drepturile de proprietate intelectuale protejate de patente ar trebui suspendate, iar Moderna s-a arătat de acord.
Iniţial, era un acord general, dar pe 7 martie a modificat promisiunea, făcând-o să se aplice doar în privinţa a 92 de ţări cu venituri mici şi mijlocii din convenţia AMC92 (pe listă se află ţări precum Madagascar, Nepal, Algeria, Congo, Nigeria, Vietnam).
Moderna nu intenţionează să obţină retragerea de pe piaţă a vaccinului produs de concurenţii săi, ci doar o compensare financiară.
Perioada pentru care se cer compensaţii începe din 8 martie anul acesta şi nu se aplică la vânzările către ţările din iniţiativa AMC92.
Anul trecut, Pfizer a generat vânzări de aproape 37 miliarde de dolari cu vaccinul său, Moderna obţinând 18 miliarde de dolari, puţin sub jumătate.
Cine ar avea dreptate şi care ar putea fi rezultatul? Acţiunea se anunţă una de durată, cu dificultăţi de ordin tehnic şi juridic.
În cazul unui succes al Moderna, ar fi în joc miliarde de dolari în compensaţii financiare.
Capitalizarea Moderna este de 53,17 mld de dolari, iar a BioNTech de 35,7 mld. de dolari, pe 30 august.
O altă cale de urmat ar putea fi „încurajarea” Pfizer şi BioNTech de a licenţia tehnologia Moderna, redirecţionând o cotă parte din venituri sub formă de plată pentru proprietatea intelectuală.
Pe de altă parte, anunţul public iniţial al Moderna de a nu urmări încălcarea patentelor dă argumente puternice companiilor vizate, oferind o bază rezonabilă de apărare legală, potrivit lui Jorge Contreras de la Universitatea din Utah, specializat pe astfel de situaţii.
Situaţia poate fi şi mai complexă dacă luăm în considerare faptul că atât Moderna cât şi BioNTech au beneficiat de pe urma unor sublicenţe ale unor patente dezvoltate de Universitatea din Pennsylvania.
Totuşi, în evaluarea noastră, atenţia publică reprezintă, de asemenea, un factor important de luat în calcul şi dacă originalitatea lucrărilor BioNTech nu poate fi apărată convingător, nu doar în justiţie, ci şi în ochii opiniei publice, o formă de înţelegere financiară ar deveni probabilă.
Procesul ar putea lua ani de zile, generând costuri financiare – şi de imagine – pe care investitorii par a le fi luat în calcul, din moment ce în sesiunea de tranzacţionare de după anunţul pornirii acţiunii juridice a Moderna, toate cele 3 companii se aflau în scădere, cu valori în intervalul aproximativ -3…-4%.
Procesul nu este izolat. De fapt, rutele legale pe tema drepturilor de proprietate intelectuală sunt destul de aglomerate:
CureVac a deschis un proces împotriva BioNTech în iulie, privitor la aspecte precum stabilitatea şi exprimarea proteinelor, sau formularea specifică a vaccinului.
Alnylam a acţionat cele trei companii (Pfizer, Moderna, BioNTech) pe tema tehnologiei de nanoparticule lipide.
Moderna are o dispută cu oameni de ştiinţă de la National Institutes of Health care doresc să fie trecuţi pe lista de inventatori, în timp ce Moderna i-a trecut doar drept colaboratori, nu co-inventatori.
Cu toate acestea, viitorul pare a se însenina pentru cele două companii. Vaccinul booster pentru omicron a fost aprobat în Elveţia (varianta bivalentă, include şi omicron) şi Australia. Vaccinul dual, care vizează şi varianta omicron, a fost aprobat deja în Marea Britanie.
Europa ar putea da undă verde soluţiei booster pentru omicron a BioNTech.
FDA din SUA e aşteptată să aprobe, de asemenea, utilizarea variantei booster pentru ambele companii..
Dincolo de turbulenţele anului, corecţiile masive ale acţiunilor şi disputele prezente, dintre care unele ar putea trena, fluxurile de cash ale companiilor Moderna şi BioNTech, pe seama noilor versiuni de vaccin, împreună cu potenţialul ştiinţific acumulat le pot readuce, pe termen lung, în atenţia unor categorii de investitori specializaţi.