- România are un deficit de forță de muncă mai sever decât media UE; 40% dintre companii se confruntă cu lipsa personalului calificat, scrie ZF.
- Migrația net pozitivă din 2022-2023 aduce mai mulți imigranți, în special din Nepal, Sri Lanka și Ucraina, dar afectează lucrătorii calificați.
- Cristian Popa consideră migrația net pozitivă o corecție utilă, dar ar fi ideal să se rețină mai mulți muncitori calificați pentru a susține productivitatea.
România se confruntă cu un deficit de forță de muncă mai grav decât media Uniunii Europene, iar 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat o problemă majoră. Acest deficit afectează atât domeniile cu competențe de bază, cât și sectoarele mai specializate, precum IT&C, științe, inginerie și sănătate, scrie ZF.
Conform lui Cristian Popa, membru în boardul BNR, piața muncii este tensionată, dar totodată există și rezerve semnificative de forță de muncă. „Paradoxal, piața muncii este, în același timp, relativ tensionată (cu deficit de forță de muncă), dar și dispune de rezerve importante”.
Care sunt cauzele deficitului de forță de muncă?
Mai mulți factori contribuie la problemele de pe piața muncii. Îmbătrânirea populației este tot mai evidentă, iar România are una dintre cele mai mari rate de tineri care nu sunt angajați, nu urmează școala și nici nu participă la activități de formare profesională.
Ponderea persoanelor vârstnice ajunge la 20% în 2024, față de 16% în 2013, iar vârsta mediană a populației este acum aproape 44 de ani, în creștere față de 40,5 ani în 2013.
Proiectările estimează o scădere de aproape 10% a populației până în 2035.
Cum se mișcă migrația?
După mai bine de două decenii de migrație net negativă, România înregistrează o migrație net pozitivă în perioada 2022-2023. Acest fenomen nu înseamnă că toți românii se întorc acasă, dar migrația se temperează și unii dintre cei plecați revin.
În 2023, România are aproximativ 324.000 de imigranți, în condițiile în care în ultimii zece ani au emigrat în medie peste 200.000 de persoane anual. Migrarea pozitivă este susținută de majorarea contingentului de lucrători non-UE la 100.000 în 2022 și de revenirea unei părți a diasporei după pandemie.
Cristian Popa comentează această schimbare: „Asta nu înseamnă că toți românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai şi revină acasă.”
Care e proveniența imigranților?
În analiza BNR se arată că majoritatea imigranților provin din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte țări non-UE, în general muncitori necalificați, dar și din Ucraina. Emigrarea afectează în special lucrătorii calificați, iar acest fenomen are un impact asupra pieței muncii din România.
Migrația net pozitivă e o corecție utilă a pieței muncii
Cristian Popa consideră că migrația net pozitivă este o corecție utilă a pieței muncii: „Migrația net pozitivă este o corecție de piață utilă, apare când cererea de muncă e ridicată, iar salariile și condițiile de trai sunt atractive, dar se putea și mai bine. Ideal era să putem reține muncitorii calificați, susținând productivitatea. Chiar și așa, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negativ.”