- Interpretările datelor au la bază 15 indicatori macro-economici.
- Scorul indexului este de 49 din 100 de puncte în T1/2024.
- Jianu, coautor index: Avem 124.000 firme care s-au deschis.
- Jianu, coautor index: Avem 47.000 de firme care s-au închis.
- Jianu, coautor index: Avem o dinamică negativă de 23.000 de firme.
- Salariul mediu lunar net a întregistrat o creștere de 15,48 % față de anul 2022.
- 30,57 % din IMM-uri estimează o creștere a exporturilor în 2024.
În România, antreprenoriatul se află la o răscruce: între dorinţa de a se dezvolta şi realitatea unei pieţe unde supravieţuirea rămâne obiectivul principal pentru multe afaceri. Datele arată că majoritatea microîntreprinderilor nu reuşesc să crească. Numărul firmelor închise îl depășește pentru prima dată pe cel al firmelor nou înfiinţate, o dinamică îngrijorătoare pentru economia locală.
Economiştii şi reprezentanţii IMM-urilor atrag atenţia că fără o schimbare de mentalitate şi fără acces la finanţare, profesionalizare şi guvernanţă modernă, mediul de business românesc riscă să rămână blocat într-o zonă de confort periculoasă.
Creşterea economică sustenabilă nu se poate baza doar pe supravieţuire, ci pe investiţii, inovaţie şi deschiderea către modele de business mai eficiente. Indexul antreprenoriatului românesc, un instrument care are ca rol evaluarea mediului de afaceri din România, crește uşor cu 0,50 puncte procentuale faţă de ediţia precedentă, până la un scor de 49,5.
Ce spune Daniel Urîtu, secretarul general al IMM România, pentru Aleph Business?
Profesionalizarea mediului de afaceri românesc, deschiderea acestuia către forme de guvernanţă profesioniste şi trecerea de la antreprenoriatul de familie către antreprenoriatul profesionist încă reprezintă o provocare în economia românească. Ce e de făcut aici?
„Așa este. În perspectiva noastră, profesionalizarea mediului de afaceri autohton este o prioritate strategică. Tranziția de la antreprenoriatul de familie la un antreprenoriat profesionist bine guvernat nu mai este o opțiune, ci o condiție esențială pentru competitivitatea și sustenabilitatea firmelor românești, din punctul nostru de vedere. Și ce ar fi de făcut? Considerăm că pentru a face tranziția de la acest antreprenoriat bazat pe instinct și tradiție, cum este cel de antreprenoriatul de familie în România, către unul profesionist, este esențial să investim constant în educația antreprenorilor și a managerilor.
Și aici vorbim despre programele de formare în lidership și pe guvernanță corporativă, digitalizare, dar și despre mentorat și schimb de bune practici. În paralel, trebuie stimulată și deschiderea mediului de afaceri românesc către consultanță specializată și către profesionalizarea echipelor de conducere, inclusiv prin atragerea de manageri cu experiență. Noi la IMM România am tot avut proiecte și programe pentru formarea managerilor și antreprenorilor, astfel încât să încercăm să le deschidem calea către un antreprenorat profesionist, nu unul empiric, cum de multe ori se întâmplă în România, cel puțin la rândul IMM-urilor”, spune el.
Mai multe firme se închid decat se deschid. Ce dificultăți are o firmă în prezent și cum putem inversa trendul?
„Într-adevăr, în ultimii doi ani am observat și noi o tendință de descreștere a balanței cu privire la firmele care se închid față de cele care se deschid. Iar asta reprezintă un semn de alarmă care reflectă o serie de dificultăți structurale cu care se confruntă antreprenorii din România, special în zona IMM-urilor. Printre cele mai frecvente provocări se numără povara birocratică, fiscalitatea impredictibilă, accesul limitat la finanțare, lipsa forței de muncă bine pregătite și volatilitatea piețelor.
Iar pentru a inversa acest trend este nevoie de un set coerent de măsuri care să redea încrederea mediului antreprenorilor înfactorii politici, în stabilitatea legislativă, digitalizarea administrației publice, stimulente fiscale pentru firmele nou-finanțate și sprijin concret pentru scalarea afacelor sustenabile. De asemenea, este esențial să încurajăm cultura antreprenorială încă din educație și să susținem ecosistemele locale deafaceri prin parteneriate între state, universități și organizațiile patronale. IMM-urile nu au nevoie doar de supraviețuire, ci și de o mediu economic care să se poată evalua cu încredere și să contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei românești”, continuă Urîtu.
Cum putem avea acces la finanţare, profesionalizare şi guvernanţă modernă?
„Da, accesul la finanțare, cum spuneam, este o provocare pentru antreprenorii români. Accesul la finanțare, profesionalizare și guvernanța modernă începe cu un cadru clar, predictibil și orientat spre nevoile reale ale antreprenorilor.
IMM-urile au nevoie de instrumente financiare adaptate misiunii, dar și ritmului lor de creștere, nu de biocrație și condiții respective care îi limitează foarte mult. În paralel, trebuie să investim și în educația antreprenorială și în consultanță accesibilă, astfel încât profesionalizarea și guvernanța să devină parte din cultura organizațională, nu să fie doar un lux sau o opțiune. Aici, statul împreună cu organizațiile patronare, dar și mediul academic, au datoria de a crea funcții reale între antreprenori și finanțatori. Și ar trebui să folosim la maxim fondurile de nerembursabile, să atragem cât mai multe fondurile europene pentru a investi în companiile românești”, conchide el.