- Un proiect de lege propune includerea epuizării profesionale (burnout) în legislația muncii din România.
- Burnout-ul ar putea fi recunoscut oficial ca o problemă de sănătate la locul de muncă, cu obligații clare pentru angajatori.
- Scopul inițiativei este reducerea stresului ocupațional și îmbunătățirea calității vieții profesionale.
Un proiect legislativ propune reglementarea epuizării profesionale (burnout) în România. Inițiativa urmărește să adreseze efectele negative ale stresului cronic la locul de muncă, în contextul în care fenomenul burnout este recunoscut la nivel internațional de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Burnout-ul este definit de OMS ca o stare de epuizare fizică, mentală și emoțională cauzată de stresul cronic la locul de muncă. În România, acest fenomen afectează un număr semnificativ de angajați, iar recunoașterea sa oficială ar putea deschide calea către măsuri concrete pentru prevenirea și gestionarea acestuia.
În Legea nr. 319/2006, se propune introducerea unei noțiuni pentru „epuizare profesională” la articolul 5, litera s), definită drept o „stare de epuizare fizică și psihică, cauzată de stresul cronic generat de condițiile de muncă.”
Această completare formalizează burnout-ul în cadrul definițiilor de muncă, ceea ce facilitează diagnosticarea și recunoașterea acestuia ca o problemă de sănătate la locul de muncă.
Proiectul de lege are în vedere modificarea legislației muncii pentru a include burnout-ul ca problemă de sănătate specifică mediului profesional. În acest sens, inițiativa prevede:
- Recunoașterea oficială a burnout-ului ca diagnostic medical, cu implicații asupra politicilor de resurse umane.
- Introducerea de obligații pentru angajatori, cum ar fi evaluarea riscurilor psihosociale și implementarea unor măsuri de prevenție.
- Acces mai facil pentru angajați la programe de consiliere și terapii dedicate.
Ce obligații are angajatorul pentru a preveni burnout-ul?
Articolul 151 detaliază obligațiile angajatorilor de a preveni burnout-ul:
– Acces la evaluări periodice privind starea de sănătate mentală pentru angajați, pentru a preveni și gestiona burnout-ul, prin medicul de medicină a muncii;
– Organizarea de evaluări periodice ale sănătății mentale efectuate de medicii de medicină a muncii pentru lucrătorii expuși riscului de burnout;
– Sesiuni anuale de conștientizare privind simptomele burnout-ului și măsuri preventive, finanțate de angajator sau asigurator.
Conform modificărilor propuse la articolele 32, 34 și 37 din Legea nr. 346/2002, angajații diagnosticați cu burnout vor beneficia de concediu medical plătit pe baza certificatului de la medicina muncii. Acesta va fi acoperit de angajator pentru primele trei zile și de sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale de la a patra zi, similar regimului pentru accidentele de muncă.
Implementarea reglementării ar putea întâmpina provocări legate de costuri și de rezistența unor angajatori față de schimbări. Totuși, impactul economic și social al epuizării profesionale, estimat la miliarde de euro anual în Europa, justifică necesitatea măsurilor propuse.
Adoptarea acestei inițiative legislative ar reprezenta un pas important pentru protecția sănătății mentale a angajaților din România, ar contribui la îmbunătățirea calității vieții și la reducerea impactului negativ al stresului profesional asupra societății.