• Peste jumătate dintre tinerii de 18 ani spun că intenționează sigur sau probabil să plece din România pentru studii sau muncă, iar 56% spun că și-ar dori să plece chiar dacă banii nu ar conta în decizie.
• Adrian Mitroi spune că alegerea de a pleca este influențată de mediul familial, orașul în care trăiește tânărul și oportunitățile profesionale pe care le vede în jurul său.
• România pierde atractivitate în ochii unei părți din generația tânără, iar percepția asupra meritului, mobilității profesionale și perspectivelor de carieră cântărește tot mai mult în decizia de plecare.

Tinerii văd mai multe șanse în afara României

Dacă ai 18 ani și te gândești unde să studiezi sau să începi să lucrezi, România concurează direct cu alte economii pentru viitorul tău. Peste jumătate dintre tinerii chestionați spun că intenționează sigur sau probabil să plece din țară pentru o perioadă mai lungă: 21% spun că vor sigur să plece, iar 35% consideră probabilă această variantă.

Problema nu ține doar de salarii. Întrebați dacă și-ar dori să plece indiferent de bani sau alte considerente, 56% răspund afirmativ. În paralel, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană după cheltuielile publice pentru educație, potrivit datelor prezentate în material, iar dificultățile elevilor la matematică și citire ridică o problemă de capital uman și productivitate.

Oportunitățile împing tinerii spre exterior

Pentru Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale, decizia de a pleca nu poate fi explicată doar prin venitul pe care îl poate obține un tânăr în România sau în străinătate.

Contează mediul familial, orașul în care trăiește, oportunitățile profesionale pe care le vede în jur și experiența părinților pe piața muncii.

„Este important ce părinți ai”, spune profesorul.

Pentru tine, asta înseamnă că alegerea între România și străinătate este influențată și de cât de accesibilă pare mobilitatea profesională. Dacă vezi că progresul este blocat acasă, alternativa externă poate deveni mai atractivă chiar și atunci când plecarea nu aduce imediat un salariu spectaculos.

Educația influențează creșterea economică

Problema plecării tinerilor se leagă direct de capacitatea României de a-și crește economia pe termen lung. Dacă sistemul educațional produce competențe mai slabe, productivitatea viitoare este afectată, iar potențialul de creștere al PIB este redus.

Cheltuielile pentru educație sunt prezentate drept unele dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar rezultatele slabe la testele PISA arată că problema nu se limitează la finanțare.

Capitalul uman este construit în școală, dar este valorificat ulterior de economie. Dacă tinerii bine pregătiți aleg alte piețe, investiția făcută în educația lor poate produce valoare în afara României.

Originea socială schimbă opțiunile tinerilor

Mitroi spune că analiza trebuie făcută separat în funcție de condiția socială, vârstă și gen, nu doar printr-o medie națională.

El susține că un tânăr care vede în familie lipsă de mobilitate profesională sau dificultăți economice poate dezvolta mai repede motivația de a căuta oportunități în altă parte.

„Dacă nu ai și ai văzut sărăcie, și ai văzut pe părinții tăi lovindu-se de plafonul acela profesional, sigur s-a născut în tine ambiția asta”, spune Mitroi.

Decizia de plecare este astfel influențată nu doar de venitul actual, ci și de percepția asupra șanselor de progres.

Comparația externă schimbă așteptările

Tinerii au acces permanent la informații despre salarii, cariere, educație și stil de viață din alte țări. Mitroi spune că rețelele sociale intensifică această comparație și modifică așteptările privind oportunitățile disponibile în România.

Pentru tine, reperul nu mai este doar colegul din același oraș. Poți compara traseul profesional din România cu ceea ce vezi în Londra, Berlin, Amsterdam sau alte centre economice.

Această comparație poate accentua diferența dintre ce așteaptă generațiile tinere și ce cred că le oferă economia locală.

România pierde teren în ochii tinerilor

Mitroi consideră că România devine din nou mai puțin atractivă pentru o parte dintre tineri.

„România din nou pierde teren”, spune acesta.

În interpretarea lui, problema nu este doar economică, ci ține și de percepția asupra meritului, competenței și posibilității de avans profesional.

Încrederea tinerilor este afectată atunci când oportunitățile sunt percepute ca fiind distribuite inegal, iar performanța nu este văzută drept principalul criteriu de promovare.

Economia trebuie să ofere motive pentru întoarcere

Pentru România, miza nu este doar să reducă numărul celor care pleacă. O economie deschisă nu poate și nici nu trebuie să blocheze mobilitatea. Problema apare dacă plecarea devine alegerea dominantă pentru cei care caută educație mai bună, cariere mai rapide și perspective profesionale mai clare.

„Parcă ați luat o pauză de România. Așa vă simt eu”, spune Mitroi despre generațiile tinere.

Creșterea economică este susținută pe termen lung de productivitate, educație și capital uman, iar aceste resurse sunt diminuate dacă o parte importantă dintre tineri își construiesc cariera în alte economii.

Pentru tine, întrebarea devine astfel mai largă decât „cât câștig dacă plec?”. Contează dacă România îți oferă suficient spațiu pentru educație, progres profesional și construirea unei cariere care să te convingă să rămâi.