- BNR menține dobânda-cheie la 6,5%, iar inflația ajunge la 6,94%.
- Dragoș Huru vede primele reduceri de dobândă în a doua parte din 2027.
- Economistul anticipează taxe mai mari pe proprietate și venituri.
Dobânzile BNR în 2027 ar putea începe să scadă abia în a doua jumătate a anului, potrivit economistului Dragoș Huru. Dacă ai un credit cu dobândă variabilă, reducerea ratei lunare ar putea veni și mai târziu. Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,5%, după ce inflația a urcat la 6,94% în octombrie. Economistul Dragoș Huru avertizează că noile taxe și scumpirea energiei pot amâna ieftinirea creditelor.
Dobânzile BNR în 2027 depind de evoluția inflației
Banca Națională a României a decis pe 12 noiembrie să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Dobânda Lombard rămâne la 7,5%, iar cea pentru facilitatea de depozit, la 5,5%.
Decizia vine după două luni consecutive de accelerare a inflației. Rata anuală a crescut de la 6,17% în august la 6,61% în septembrie și 6,94% în octombrie.
BNR estimează că inflația va mai crește ușor până la sfârșitul anului. Ulterior, banca centrală anticipează o scădere graduală și revenirea în intervalul țintei abia în primul trimestru din 2028.
Ținta de inflație a BNR este de 2,5%, cu un interval de variație de un punct procentual în plus sau în minus.
Informațiile sunt prezentate în comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României, referitoare la ședința din 12 noiembrie 2026.
Dragoș Huru consideră însă că prognoza pentru 2028 trebuie privită cu prudență.
„Eu cred că e mult prea devreme ca să estimăm un astfel de lucru”, spune economistul, pentru Aleph Business.
În opinia sa, șocurile economice internaționale pot modifica rapid perspectiva asupra inflației și dobânzilor.
Dragoș Huru estimează că ratele la credite vor scădea cu întârziere
Chiar dacă BNR începe să reducă dobânda-cheie în 2027, efectul nu va apărea imediat în toate ratele bancare.
Dragoș Huru consideră puțin probabilă o reducere a dobânzii de politică monetară înainte ca inflația să încetinească vizibil.
„Cel mai devreme în a doua parte a lui 2027”, estimează economistul în privința primei reduceri.
Acesta explică faptul că IRCC, indicele utilizat pentru multe credite în lei cu dobândă variabilă, se transmite cu întârziere în costul împrumuturilor.
„Pentru credite mai e o întârziere. IRCC-ul se calculează cu decalaj”, precizează Huru.
Indicele este calculat pe baza tranzacțiilor interbancare dintr-un trimestru anterior. Din acest motiv, o scădere a dobânzilor de pe piață nu este reflectată imediat în ratele clienților.
Pentru unele credite, o reducere vizibilă a costurilor ar putea apărea abia în 2028. Acesta este un scenariu formulat de economist, nu o dată garantată pentru ieftinirea creditelor.
Dobânzile BNR în 2027 sunt influențate de noile taxe
Dragoș Huru atrage atenția că politica fiscală poate întârzia reducerea inflației.
Majorările de TVA și accize influențează direct prețurile de consum. În schimb, impozitele pe proprietate și cele directe au, în general, un efect mai puțin direct asupra indicelui prețurilor.
„Ar trebui să n-avem noi taxe în 2027”, afirmă economistul, referindu-se la riscul unor noi presiuni inflaționiste.
Totuși, Huru consideră că autoritățile ar putea opta pentru majorarea altor categorii de impozite, pe fondul necesității de a reduce deficitul bugetar.
„Eu cred că o să avem taxe pe proprietate și o creștere a impozitării directe, adică a veniturilor”, declară acesta.
Este o estimare a economistului, nu o măsură fiscală adoptată.
Pentru contribuabili, diferența este importantă. O majorare a TVA poate afecta imediat prețurile produselor și serviciilor. O creștere a impozitării veniturilor reduce suma rămasă la dispoziția persoanei sau companiei.
Ambele decizii pot influența consumul, însă prin mecanisme diferite.
Deficitele României mențin presiunea asupra economiei
Pe lângă inflație, România trebuie să reducă deficitul bugetar și să limiteze dezechilibrul comercial.
Dragoș Huru atrage atenția că România cumpără din străinătate semnificativ mai mult decât vinde.
Economistul invocă importuri de aproximativ 100,8 miliarde de euro și exporturi de 75,2 miliarde de euro pentru perioada analizată. Diferența dintre cele două valori este de aproximativ 25,6 miliarde de euro.
Acesta consideră că deficitul comercial reflectă și probleme structurale, precum costul ridicat al energiei și capacitatea insuficientă de a produce competitiv în România.
Huru oferă exemplul industriei alimentare. În anumite condiții, o țară care exportă materii prime agricole poate ajunge să importe produse procesate la prețuri mai avantajoase decât cele fabricate local.
Economistul avertizează că reducerea deficitelor exclusiv prin restrângerea consumului nu rezolvă problema competitivității.
Riscurile fiscale influențează și costul finanțării statului. Investitorii pot solicita dobânzi mai ridicate dacă percep un risc mai mare.
Într-un articol anterior Aleph Business despre datoria publică, Dragoș Huru a explicat că dobânzile plătite de stat sunt influențate de încrederea piețelor financiare.
Dobânzile BNR în 2027 rămân sub semnul incertitudinii
BNR trebuie să limiteze inflația într-o perioadă în care economia crește slab, iar ajustarea bugetară reduce spațiul pentru consum și investiții.
Dragoș Huru se așteaptă ca eventualele reduceri de dobândă să fie prudente. În același timp, economistul anticipează episoade de depreciere a leului, care ar putea alimenta noi scumpiri ale importurilor.
O asemenea evoluție ar pune presiune suplimentară asupra prețurilor și ar putea întârzia relaxarea politicii monetare.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR este programată pentru 19 ianuarie 2027. Noile decizii vor depinde de inflație, activitatea economică și riscurile fiscale.
Pentru cei cu credite, diferența dintre reducerea dobânzii-cheie și scăderea efectivă a ratei lunare rămâne esențială. Prima poate apărea în 2027, potrivit scenariului economistului. Efectele asupra creditelor legate de IRCC se pot vedea câteva luni mai târziu.