- PIB-ul pe locuitor a urcat de la 26% la 78% din media UE
- Raportul Letta avertizează asupra riscului de stagnare economică
- Fostul premier italian prezintă studiul pe 24 noiembrie, la București
Competitivitatea României este în pericol, chiar dacă economia a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase creșteri din Europa. Între 2000 și 2025, PIB-ul pe locuitor, raportat la media europeană, a crescut de la 26% la 78%. Totuși, modelul economic care a susținut această evoluție începe să își atingă limitele. Un raport coordonat de Enrico Letta, fost premier al Italiei, avertizează că România riscă stagnarea dacă nu își schimbă strategia de dezvoltare.
România a recuperat decalajele economice, dar modelul de creștere își pierde forța
În numai 25 de ani, România a trecut de la o economie cu venituri mici și medii la una cu venituri ridicate.
Țara a înregistrat cea mai rapidă convergență economică dintre statele care au aderat la Uniunea Europeană începând cu 2004.
Creșterea a fost susținută de salariile relativ mici, investițiile străine, exporturi și fondurile europene. Sectorul IT și integrarea în lanțurile europene de producție au avut, de asemenea, un rol important.
Însă avantajele care au atras investitorii în trecut nu mai sunt suficiente.
„Sursele de creștere economică ale țării au devenit tot mai epuizate”, avertizează raportul realizat de Institutul Jacques Delors și HorizonX.
Creșterea salariilor, îmbătrânirea populației și capacitatea redusă de inovare pun presiune asupra economiei.
Enrico Letta avertizează că România trebuie să renunțe la „politicile trecutului”
Raportul arată că România are nevoie de un nou model economic, bazat pe productivitate și inovare.
„În următoarea decadă, prosperitatea României nu poate fi asigurată de continuarea politicilor trecutului”, subliniază autorii studiului.
Problema nu este lipsa resurselor. România beneficiază de o poziție geografică strategică, resurse energetice și infrastructură digitală. Are și sectoare industriale dezvoltate, alături de specialiști bine pregătiți.
Totuși, aceste avantaje nu sunt transformate suficient în productivitate și valoare economică.
Pentru companii, schimbarea ar putea însemna investiții mai mari în tehnologie, cercetare și automatizare. Pentru angajați, accentul s-ar putea muta spre competențe specializate și productivitate.
Fără reforme, raportul avertizează că România ar putea intra într-o perioadă de stagnare sau chiar regres economic. Acestea sunt scenarii de risc, nu evoluții certe.
Raportul Letta analizează nouă probleme care influențează competitivitatea României
Studiul examinează nouă dimensiuni ale economiei, de la politicile bugetare și piețele financiare până la educație și infrastructură.
Sunt analizate și capacitatea administrației publice, cercetarea, inovarea, digitalizarea și adoptarea inteligenței artificiale.
Un rol important îl au demografia și piața muncii. România trebuie să facă față reducerii populației active și competiției pentru angajați calificați.
Energia, sustenabilitatea și dezvoltarea sectoarelor industriale completează analiza.
Raportul a fost realizat pe baza datelor statistice, a aproximativ 200 de studii și a interviurilor anonimizate cu 47 de experți și reprezentanți ai mediului economic.
Potrivit DDD Foundation, studiul include și trei scenarii pentru evoluția României până în 2035: unul de bază, unul optimist și unul pesimist.
Enrico Letta prezintă la București strategia pentru economia României până în 2035
Fostul premier italian va prezenta raportul marți, 24 noiembrie 2026, la București.
Evenimentul este organizat de DDD Foundation și marchează lansarea publică a organizației. Dezbaterea este anunțată la sediul Băncii Naționale a României.
Alături de Enrico Letta vor participa Andreas Eisl, reprezentant al Institutului Jacques Delors, și Adela Cristea, de la HorizonX.
Raportul urmărește să ofere recomandări pentru o strategie economică multianuală, cu obiective până în 2035.
Pentru România, miza este trecerea de la avantajul forței de muncă relativ ieftine la o economie care produce mai multă valoare.
Creșterea ultimilor 25 de ani a redus considerabil decalajul față de Europa. Provocarea următorului deceniu este ca România să își păstreze progresul și să poată concura prin productivitate, nu doar prin costuri reduse.

