- Sorin Grindeanu: România va avea anual aproximativ 250 de kilometri de autostradă și drum expres.
- În acest an, se deschid circulației segmente importante, precum lotul 3 din A0 Sud, lotul 2 din A7 Mizil-Pietroasele și 16 kilometri din lotul 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești.
- Autoritățile dispun de fondurile necesare, dar trebuie să mențină ritmul de construcție pentru a respecta termenele de finalizare și pentru a îmbunătăți infrastructura rutieră națională.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, estimează că România va avea anual aproximativ 250 de kilometri noi de autostradă și drum expres.
Această prognoză vine după ce anul 2024 a fost considerat cel mai bun din istorie în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii rutiere, cu 200 de kilometri de drum rapid dați în circulație.
Care este obiectivul pentru 2025?
În 2025, ritmul dezvoltării infrastructurii trebuie să crească și să ajungă la aproximativ 250 de kilometri de autostradă și drum expres. Ministrul subliniază că acest ritm trebuie menținut nu doar pentru anul în curs, ci și pentru anii viitori, pentru a îmbunătăți considerabil condițiile de trafic din România.
Care sunt tronsoanele prioritare pentru 2025?
În vara acestui an, autoritățile se așteaptă să deschidă circulației aproximativ 100 de kilometri de drum de mare viteză, restul până la 250 de kilometri urmând să fie finalizați până la sfârșitul anului. Printre segmentele de infrastructură care urmează să fie date în folosință se numără:
- Lotul 3 din autostrada A0 Sud
- Ultimii 10 kilometri din drumul expres Albota – A1
- Lotul 2 al autostrăzii A7 Mizil-Pietroasele
- 16 kilometri din lotul 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești
- Drumul dintre Brăila și Galați
Autoritățile inaugurează noi tronsoane pe Autostrada Transilvaniei și A7
În a doua parte a anului 2025, autoritățile finalizează și deschid noi tronsoane pe autostrada Transilvaniei și pe autostrada A7, ce consolidează rețeaua rutieră națională.
Care sunt provocările?
Sorin Grindeanu precizează că există fonduri suficiente pentru realizarea acestor proiecte, iar problema principală nu este lipsa finanțării, ci menținerea ritmului de construcție pe care România îl are în ultimii ani. Astfel, autoritățile se concentrează pe implementarea eficientă a lucrărilor pentru a asigura o infrastructură rutieră modernă și funcțională.