- Uber și Bolt au peste 100.000 de șoferi, majoritatea fără contracte de muncă.
- Statul pierde milioane anual din lipsa contribuțiilor sociale, scrie ZF.
- Guvernul promite controale, dar fără reglementări clare.
Până la finalul lunii mai 2025, Uber și Bolt, principalele platforme de transport alternativ din România, înregistrează împreună peste 100.000 de șoferi afiliați. Conform datelor transmise de Autoritatea Rutieră Română (ARR), în 30 mai 2025, sunt active 54.480 de ecusoane pentru șoferii Bolt și 51.422 pentru cei ai Uber. Este pentru prima dată când aceste cifre sunt făcute publice.
În comparație, Poșta Română are în medie 21.000 de angajați, iar STB, operatorul de transport public din București, are aproximativ 9.800 de șoferi. Așadar, Uber și Bolt au, cumulat, de aproape cinci ori mai mulți „angajați“ decât Poșta Română, însă fără salarii și contribuții plătite de operator, scrie ZF.
Care e statutul juridic al șoferilor și modul de funcționare?
Conform legislației în vigoare (OUG 49/2019), șoferii pot opera doar dacă sunt autorizați, dețin ecuson emis de ARR și sunt afiliați unei platforme digitale avizate. Nu există însă obligația unui contract de muncă. Activitatea se desfășoară pe baza unui contract de afiliere, iar șoferii sunt, de regulă, persoane fizice autorizate (PFA) sau colaboratori prin firme licențiate.
Uber și Bolt nu angajează direct acești șoferi și nu plătesc contribuții pentru pensie, sănătate sau șomaj. Întreaga responsabilitate fiscală revine șoferului. Astfel, chiar dacă mulți lucrează cu normă întreagă, ei nu beneficiază de protecția asociată statutului de salariat.
Care e parteneriatul cu firmele locale?
Clientul plătește în aplicație, iar banii ajung inițial într-un cont bancar extern ce aparține grupului Uber sau Bolt. Uber folosește entități înregistrate în Olanda sau Irlanda, iar Bolt operează prin firme din Estonia. Ulterior, sumele sunt transferate în România către firmele partenere care colaborează cu șoferii.
Aceste firme emit facturi către platforme pentru serviciile prestate de șoferi, iar Uber sau Bolt virează apoi banii, de obicei săptămânal. Firma parteneră reține comisioane și taxe și plătește șoferului restul sumei, fie în baza unui PFA, fie printr-un contract de colaborare. Contractele sunt adesea part-time – de două sau patru ore pe zi.
Care e distribuția geografică?
Industria ride-hailing explodează în ultimii ani. Dacă în 2020 existau doar 1.622 de operatori autorizați, la sfârșitul lunii mai 2025 numărul lor ajunge la 15.127. Numărul de copii conforme ale autorizațiilor – adică mașini aprobate pentru ride-hailing – urcă la 55.877.
Regiunea București-Ilfov rămâne cel mai mare pol al activității, cu peste 5.000 de operatori autorizați. Cluj, Brașov, Iași, Timiș, Bihor, Constanța și Mureș sunt alte centre importante. În județele mici sau slab populate, activitatea ride-hailing este aproape inexistentă, cu doar câțiva operatori înregistrați.
Care e impactul fiscal?
Guvernul Ilie Bolojan include în programul de guvernare măsuri de combatere a evaziunii fiscale în domeniul transportului alternativ și al livrărilor. Între martie și iunie 2025, ANAF identifică prejudicii de aproape 130 de milioane de lei în cazuri de evaziune fiscală. În unele situații, firme partenere ale Uber și Bolt declară doar câțiva șoferi, deși colaborează cu sute sau mii.
Din iunie 2025, ANAF impune platformelor obligația de a raporta activitatea șoferilor și a firmelor partenere, pentru a putea urmări mai bine veniturile generate și raportate la stat.
În prezent, ARR autorizează doar firmele de transport alternativ, nu și mașinile individuale. Vehiculele nu au un număr unic de identificare, spre deosebire de taxiuri, ceea ce face imposibilă monitorizarea exactă a activității.
Care sunt limitările cadrului legal?
Programul de guvernare nu menționează măsuri clare pentru limitarea numărului de licențe Uber/Bolt sau impunerea unor reguli similare celor aplicate taximetriei clasice. Nu sunt prevăzute obligații noi pentru curierii Glovo, Wolt, Tazz sau Bolt Food, care activează în aceleași condiții de colaborare flexibilă.
În lipsa unei reglementări coerente, activitatea acestor platforme rămâne opacă, iar statul pierde venituri semnificative. Estimările ZF sugerează că România ar putea încasa milioane de euro anual dacă ar implementa măsurile prevăzute teoretic în programul de guvernare. Totuși, până acum, lipsa de transparență și de reglementare menține un sistem în care statul este principalul perdant.