- AI Act devine pe deplin aplicabil din 2 august 2026 în toată UE
- Regulamentul se aplică direct, fără lege de transpunere în state
- AI Act vizează și firmele din afara UE, dacă au utilizatori în UE
Din 2 august 2026, AI Act devine pe deplin aplicabil în Uniunea Europeană. Orice firmă care folosește ChatGPT pentru filtrare de CV-uri, algoritmi pentru evaluarea angajaților sau chatboți pentru clienți intră sub reguli noi. Avocatul Marius Stanciu spune că mitul că AI Act e doar pentru companiile tech e greșit — orice firmă care folosește AI devine implementator cu obligații clare.
Regulamentul clasifică sistemele AI pe niveluri de risc. Cele cu risc inacceptabil sunt interzise, cele cu risc ridicat sunt supuse unor obligații stricte — documentare, transparență, control uman real, iar angajații trebuie să știe când și cum să intervină. Oamenii afectați de decizii automate pot depune plângeri și pot cere explicații.
Amenzile sunt comparabile cu cele de la GDPR. Pentru practici interzise, pot ajunge la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri globală, iar pentru alte încălcări, la 15 milioane sau 3%. România a desemnat ANCOM ca autoritate de supraveghere abia pe 12 martie 2026, cu întârziere față de termenul european din august 2025.
Care sunt practicile care aduc cel mai rapid o firmă în zona amenzilor maxime?
Ce spune Marius Stanciu, partener, Buju, Stanciu și Asociații, pentru Aleph Business?
Marius Stanciu identifică zonele complet interzise: „Ce se întâmplă în China este total interzis în Europa.” Pe lista neagră intră orice aplicație de social scoring, recunoașterea emoțională la locul de muncă sau la școală — inclusiv „acele tool-uri pe care le folosesc fondurile de investiții de pe Wall Street pentru a determina dacă analiștii lor sunt atenți, care îți analizează ochii ca să vadă dacă scrollezi sau ești atent.” Sunt interzise și sistemele de facial recognition prin camere de supraveghere ale autorităților publice, plus orice formă de manipulare subliminală. Aici, marii jucători Meta și Google ridică obiecții pentru că definiția este vagă. Stanciu amintește cazul Myanmar, în care Meta a fost acuzat că a permis răspândirea unor știri false ce au dus la masacru. „AI Act spune că orice aplicație care poate duce la această manipulare este interzisă”, subliniază partenerul Bujor, Stanciu și Asociații.
Cum afectează concret lipsa unor proceduri naționale operaționale firmele care vor să se conformeze?
„Pe plan local ne-am mișcat, dar ne-am mișcat cu întârziere”, confirmă Marius Stanciu. ANCOM a fost desemnată autoritate de supraveghere, dar va avea nevoie de expertiză în foarte multe domenii — sănătate, justiție, transporturi — iar BNR, ASF și Autoritatea pentru Protecția Datelor vor intra și ele pe anumite zone. Punctul cheie pentru companii: regulamentul se aplică direct, fără să depindă de viteza statului român. „Companiile trebuie să își facă acest audit și nu vor putea invoca faptul că statul român nu s-a mișcat la timp”, avertizează avocatul. Există totuși o incertitudine: se discută la nivel european un omnibus prin care o parte din prevederi ar putea fi amânate sau scoase, sub presiunea de lobby a marilor companii și a startup-urilor. Argumentul startup-urilor este simplu — un mare jucător are bani să devină compliant, dar un startup în AI ar trebui să dea „50% din banii pe care îi ia ca investiție pe partea de compliance.” Până la o eventuală amânare, companiile din România trebuie să se comporte ca și cum regulamentul este în vigoare.
Nu cumva în Europa reglementăm întâi și abia după înțelegem ce trebuia reglementat? În Statele Unite, 82% din instituții folosesc deja AI.
Marius Stanciu confirmă diferența fundamentală de viziune: „Americanii au această abordare let’s break some things and see what happens, apoi venim cu reglementare.” În Europa există tendința de a reglementa domenii care încă nu există — „asta este marea critică adusă și Mica, dar și AI Act-ului.” Avocatul punctează viteza pieței: „ChatGPT pare de o viață că e cu noi, dar are abia trei ani. Nimeni nu poate prezice ce va fi peste trei sau zece ani.” Partenerul Bujor, Stanciu și Asociații vede și o problemă structurală a Europei cu două viteze — Olanda, țările nordice și baltice digitalizate, iar România și Bulgaria în zona conservatoare pe hârtie, „unde totul este în trei exemplare.” Implementarea AI Act va fi inegală de la stat la stat, iar România riscă să rămână în urmă. Stanciu recunoaște dilema: argumentul american împotriva reglementării este simplu — China nu se oprește, India nu se oprește. „Europa pune o mică frână. Doar istoria va spune dacă am luat decizia bună. Pare că e bine ce facem noi în Europa moral, dar nu știu dacă economic este cea mai bună decizie”, conchide avocatul.