- Prețul terenului agricol din România crește de 4 ori în 10 ani
- Un hectar agricol din România ajunge la 8.700 de euro
- Un hectar agricol din Franța valorează 6.400 de euro
În ultimul deceniu, valoarea terenurilor arabile aflate în proprietatea fermierilor români a crescut de 4,2 ori, pe fondul majorării prețurilor, potrivit unei analize ZF realizate pe baza datelor Eurostat.
Valoarea unui hectar de teren agricol în România ajunge la 8.700 de euro și este cu 35% peste nivelul din Franța. Astfel, un fermier român care deține 100 de hectare este acum mai bogat decât un fermier francez.
Un fermier din România care deţine 100 de hectare are o avere de aproape 900.000 de euro, faţă de unul din Franţa, care are de 640.000 de euro, deşi randamentul la hectar la grâu, de exemplu, este cu 50% mai mare în Franţa faţă de România, iar la porumb randamentul este mai mult decât dublu.
După integrarea în UE, fermierii români, dar și investitorii din străinătate, și-au extins suprafețele de teren în România pentru a accesa subvențiile și economiile de scară oferite de Politica Agricolă Comună.
Realist vorbind, sunt fermierii români mai bogați decât cei francezi?
Ce spune Radu Daniel, prim-vicepreședinte, Asociația Forța Fermierilor, pentru Aleph Business?
El răspunde: „Nu, nu”. El spune că faptul că un fermier român are „pe hârtie o sută de hectare” care „aparent ar valora mai mult” decât în Franța „nu înseamnă că fermierul român este și mai bogat”. El spune: „la noi prețurile au crescut” pentru că „investitorii… au venit în România și au cumpărat terenuri” și „a fost… un boom”. El spune că România „nu are cum să fie pe picior de egalitate cu Franța”, pentru că nu are „nici ca suprafață, nici ca organizare, nici ca randament”. El mai spune că Franța are „peste cincizeci de miliarde” ca valoare anuală în agricultură și este „numărul unu la agricultură în Europa”, în timp ce România are „peste șaisprezece… douăzeci și două de miliarde”. El spune că România are „mari probleme de organizare”, „foarte multe ferme mici” și „ferme care nu sunt integrate”.
Acordul UE–MERCOSUR intră în linie dreaptă. Este pregătită Uniunea și cum influențează agricultura din România?
Radu Daniel spune că MERCOSUR este o negociere „de peste douăzeci și cinci de ani” și explică: „Mercosur… era… de cinci țări: Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay și Venezuela, care a fost suspendată”. El vorbește despre o piață „de peste două sute optzeci de milioane de locuitori”, la care se adaugă „cei patru sute cincizeci de milioane… din Europa”. El spune că Uniunea „nu are cum să fie pregătită sută la sută”, pentru că „întotdeauna vor fi oamenii care vor avea… o parte mai puțină”. El spune că, geopolitic, trăim „într-o junglă” și că acordul urmărește o piață comună și „asigurarea unei securități alimentare”. El spune însă că România, „prin lipsa noastră de organizare”, riscă să prindă o felie mică, chiar dacă se deschide piață și pentru produsele românești. El spune clar: „problema mare este la noi, în țară”. El repetă că avem „o agricultură sfărâmițată”, „nefiscalizată” și „dezorganizată” și spune că, fără organizare și fiscalizare, nu putem ține pasul.
Ce așteptări realiste aveți pentru agricultură în 2026?
Radu Daniel spune că așteptarea principală este „să avem precipitații” și adaugă: „doar Dumnezeu să ne ajute”. El spune că este importantă „pacea”. El cere „prețuri corecte la inputuri” și spune că prețul îngrășămintelor și al tratamentelor contează pentru „sănătatea plantelor” și pentru producții. El mai spune că „principala problemă” rămâne „prețurile de comercializare a materiei prime” și că, dacă piața oferă „prețuri mai joase”, fermele au probleme. El încheie cu: „Să fim sănătoși, să avem apă, să avem pace și să putem să avem producții bune”.