- România este al doilea mare producător de miere din UE, cu miere de mană superioară Manuka 550 în teste antibacteriene, scrie ZF.
- Mierea polifloră din Suceava are calitate ridicată, dar prețul mic și lipsa educației consumatorilor limitează potențialul.
- România exportă miere de calitate, dar importă produse inferioare, iar etichetarea incorectă creează confuzie.
România este al doilea cel mai mare crescător de albine din Uniunea Europeană, cu 2,3 milioane de stupi și o producție anuală de aproximativ 30.000 de tone de miere. Conform cercetărilor realizate de Facultatea de Inginerie Alimentară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, mierea românească de mană dovedește o activitate antibacteriană superioară celei de Manuka, recunoscută la nivel internațional, ceea ce o plasează într-o poziție privilegiată pe piața globală a mierii premium, scrie ZF.
Mierea de mană românească depășește Manuka 550 în teste antibacteriene
Cercetările conduse de profesorul Mircea Oroian arată că 70% dintre probele de miere de mană analizate depășesc nivelul antibacterian al mierii Manuka 550, iar toate sunt superioare variantei Manuka 250. Aceasta este cunoscută pentru conținutul de methylglyoxal, substanța responsabilă pentru proprietățile antibacteriene. În plus, mierea polifloră montană din zona Suceava se dovedește a fi deosebit de calitativă, unele probe depășesc Manuka 550 ca eficiență antibacteriană. Totuși, în ciuda acestor rezultate promițătoare, mierea românească se vinde la prețuri mult mai mici, de aproximativ 100 lei/kg, comparativ cu mierea Manuka care atinge 1.000 lei/kg.
Care sunt problemele de valorificare?
Unul dintre obstacolele majore rămâne lipsa de conștientizare din partea consumatorilor. Chiar dacă mierea românească prezintă o calitate superioară, marketingul puternic al mierii Manuka continuă să domine percepțiile de pe piață. Profesorul Oroian susține că educarea consumatorului devine esențială pentru ca acesta să înțeleagă diferențele dintre sortimente și beneficiile fiecăruia. În plus, consumul intern de miere rămâne sub media europeană, iar mierea de mană – considerată valoroasă – se consumă rar, probabil din cauza gustului său specific, mai lemnos.
Care sunt problemele de trasabilitate?
Deși România exportă masiv miere de calitate în vestul Europei, segmentul HoReCa din țară continuă să importe produse de calitate inferioară din alte state, inclusiv din afara UE. Etichetarea deficitară – unde se menționează doar „miere de origine UE și non-UE” – nu oferă consumatorului suficiente informații despre proveniență. Profesorul Oroian atrage atenția că lipsa transparenței cu privire la origine poate ascunde surse din Republica Moldova sau China, ceea ce afectează negativ percepția asupra calității produsului consumat.
Educația consumatorilor și investițiile în cercetare sunt esențiale
Profesorul subliniază importanța educării publicului, încă de la copii, pentru a forma o cultură a consumului de miere de calitate. Programele naționale ar trebui să includă nu doar distribuția mierii în școli, ci și informarea despre beneficiile fiecărui sortiment. Cercetarea, însă, implică costuri ridicate – doar kiturile de reactivi pentru analiza mierii depășesc 10.000 de euro. Cu toate acestea, rezultatele confirmă că România deține o resursă valoroasă, care merită mai multă atenție din partea autorităților, a pieței interne și internaționale.