- Guvernul propune modernizarea sistemului de irigații din România.
- Obiectivul este creșterea producției interne.
- Guvernul Bolojan vrea să reducă importurilor de alimente.
- Agențiile din subordinea MADR vor fi reorganizate administrativ.
- Statul vrea să unească agențiile de plăți, dacă CE își dă acordul.
- Statul vrea continuarea programului INVESTALIM.
- Măsură: dezvoltarea de ferme pentru creșterea suinelor.
- Statul finanțează procesarea alimentelor cu 600 mil. € din PNS.
- Guvernul alocă 200 mil. € pentru sectorul de panificație.
- Legumicultorii primesc 50 mil. € pentru echipamente.
- Guvernul vizează creșterea suprafeței irigabile din România.
Noul program de guvernare al Guvernului Bolojan propune modernizarea agriculturii românești prin investiții și reforme structurale.
Priorități: modernizarea sistemului de irigații, sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor.
La nivel de finanțare, sunt prevăzute 600 mil. euro din fonduri europene pentru procesare agroalimentară și 200 milioane euro pentru sectorul de panificație.
50 milioane euro sunt alocați din Programul Național Strategic pentru echipamente destinate legumicultorilor.
Iar Guvernul vizează reorganizarea agențiilor din subordinea MADR și unificarea agențiilor de plăți, în funcție de acordul Comisiei Europene.
Alte măsuri: dezvoltarea fermelor de familie, sprijinirea sectorului de suine și păsări, creșterea suprafeței irigabile și regândirea programului AgroInvest, cu garanții de stat pentru credite și condiții avantajoase de finanțare.
Suprafața minimă eligibilă pentru subvenții vegetale ar urma să crească de la 1 ha la 2 ha.
Ce spune Florian Ciolacu, prim-vicepreședinte, Clubul Fermierilor Romani?
„Măsurile trebuie privite în continuitatea unui plan care, pe de o parte, e legat foarte mult de ceea ce presupune România ca țară membră a Uniunii Europene și partea din politica agricolă comună. Deci, sincronizare cu ce se decide, ce se reformează prin politica agricolă comună și o să-i explic imediat. Și, doi, care sunt obiectivele prioritare ale României și ce trebuie făcut. Din punct de vedere al ultimului aspect, obiectivele strategice, prioritatea României pentru schimbarea, transformarea agriculturii ca să fie, la nivel sistemic, una performantă, rezilientă, competitivă.
Avem, evident, problema deficitului balanței comerciale de produse agroalimentare care e o problemă națională și una mare la nivel de sistem care presupune un plan la nivel integrat cu toți actorii de pe lanțul valoric, unii nefiind, să zic, în directa abordare a Ministerului Agriculturii. Problema aceasta e însoțită de alte măsuri în planul guvernului actual de dezvoltare și mă refer aici la dezvoltarea, evident, a sistemului de irigații primar și secundar, astfel încât să ai apă pentru agricultură, să ai predictibilitate în cultura mare, în cultura vegetală și, în același timp, procesare, ca să poți să faci aspectul ăsta care se numește echilibrarea balanței comerciale și trecerea către posibilitatea de a avea o creștere a exportului.
Deficitul de balanță comercială pe produse agroalimentare e de mai mult de 3,5 miliarde de euro. În 2024 a crescut în fiecare an. Deci trebuie să ai procesare și, ca materie primă pentru produsele fresh, ultra-fresh, să ai stimularea, sprijinirea financiară și prin măsuri de pregătire și atractivitate pentru fermieri pe sectorul legumicultură, suine, avicol, toate astea care sunt contributoare, poate mai puțin avicol, la deficitul de balanță comercială.
În ce privește măsurile care, într-adevăr, sunt noi în programul de guvernare. Ele se referă la consolidarea capacității administrative. Și aici, într-adevăr, vorbim de o temă la care făceați referire și privește o consultare a Comisiei Europene la unificarea agențiilor de plăți din agricultură. Știți, există două mari agenții, APIA și AFIR, una pentru plățile directe pe suprafață, una pentru investițiile în agricultură.
Și aici e o reformă a capacității administrative și o reorganizare, la nivel județean și local, a structurilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Direcția Agricole și toate cele care intră în subordine agriculturii, dar lucrează la nivel local și județean.
În ce privește rezultatele așteptate, presiunea e foarte mare pentru a genera în scurt timp rezultate cuantificabile. Și aici mă refer la faptul că fermierii sunt într-o dificultate datorită secetelor din anii precedenți. Anul ăsta e un an bun pentru agricultură, dar insuficient pentru a recupera pierderile anilor trecuți.
Asta înseamnă următorul lucru, că e nevoie de mecanisme de finanțare noi, care să permită un acces al fermierilor, fie pentru capital de lucru, fie pentru investiții, la fonduri care depășesc bugetul disponibil european sau alimentat din bugetul național.
Până la 1 ianuarie 2025 a existat cadrul temporal Ucraina, care a permis acordarea unor facilități și un cadru mai flexibil pentru finanțare în agricultură. El s-a încheiat. Până acum nu există încă un mecanism care să fie adaptat specificului din agricultură, care e un sector de risc major, să zic așa, și e un domeniu care necesită o abordare multianuală, și pentru capitalul de lucru, și pentru investiții.
Prin urmare, ce așteptăm și ce credem că va trebui să fie prioritate în atenția Guvernului, mă refer la Ministerul de Finanțe, mă refer la Ministerul Agriculturii, mă refer la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene și la Ministerul Mediului Pădurilor și Apelor, reprezintă temele irigației și desecare, care asigură predictibilitate și apă pentru agricultură, mă refer la finanțarea agriculturii, mă refer la măsurile care privesc deficitul de balanță comercială.
Și aici intră în cascadă toate măsurile prinse în programul de guvernare pentru dezvoltarea capacităților naționale în domeniul producției de suine, lavicole, legume, fructe, toate lucrurile astea. Și nu în ultimul rând, mă refer la creșterea atractivității pentru acest sector aflat în dificultate de resurse umane.
Și aici e focusul care se pune și la nivel european și la nivel național, trebuie să fie pe tineri fermieri să îi atragă prin condiții speciale, și ne ducem și pe dezvoltarea zonei rurale și pe meserii noi pentru agricultură.
Asta înseamnă că pentru tinerii care-s născuți în era digitală, o agricultură care tinde, trebuie să se transforme astfel încât să utilizeze mai bine tehnologiile digitale, să fie meserii noi recunoscute și susținute, astfel încât acești tineri să-și găsească locul mai ușor în agricultură”, spune el.