Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români: E clar că nu putem să rezolvăm problemele pe care le avem cu aceeași minte care a creat problemele pe care le avem acum

Agricultura românească are nevoie urgentă de un restart. Președintele României, Nicușor Dan, vorbește la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii, organizat de Clubul Fermierilor Români, și cere un buget pe termen lung, investiții majore în sisteme de irigații, cercetare și digitalizare, dar și o strategie clară pentru agricultură aliniată cu Politica Agricolă Comună.

România exploatează sub 60% din potențialul agricol, în timp ce peste 3 milioane de hectare de teren rămân vulnerabile la secetă. Iar fermierii cer predictibilitate: credite garantate de stat, asigurări eficiente și legi clare privind arenda și comasarea terenurilor.

Președintele propune un parteneriat real între stat și fermieri, în care inițiativele din sectorul privat devin motorul reformei.

Ce spune Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români?

„E un punct de inflexiune pentru ce se întâmplă cu agricultura românească. Ne apropiam de el indiferent ce schimbări interveneau în politic sau la nivelul Europei în ce privește reforma. Suntem împinși, trași, către punctul ăsta de inflexiune, de regândirea unor modele economice și de gestiunea fermelor, agriculturii, sub presiunea schimbărilor climatice, a problemelor economice, sub presiunea unei volatilități și incertitudini pe care nu mai pot să o gestionez decât schimbând.

Acum, în schimbarea asta, și ăsta a fost mesajul pe care ieri l-am preluat și, cumva, asupra căruia lucrăm în schimbarea asta, nu o singură intervenție din partea unui actor din acest lanț valoric și a ecosistemului, adică, pe lângă actori economici și autoritățile administrative guvernamentale și mediul academic și zona legislativă, e nevoie de un alt tip de abordare, e nevoie de un parteneriat și ăsta a fost mesajul de ieri. Avem nevoie să lucrăm împreună într-un parteneriat și noi, cum spunea și domnul Președinte, lucrăm anticipativ.

Am început să pregătim această abordare nouă. Un parteneriat care să se reflecte într-o strategie, de fapt, într-o politică publică, care să aibă subscrise strategii sectoriale, pe verticale, să zic așa, care să acopere un interval de timp de cel puțin 10 ani. Asta este agricultura, gândiți-vă că este un domeniu impredicibil care poate să fie judecat în cicluri de 5 ani, să zic așa, la nivelul unei ferme. De asta și politica agricolă comună are un ciclu de 7 ani. Ce dorim este să lucrăm în acest nou parteneriat pentru a elabora, finaliza un document care să funcționeze ca un pact politic pe termen lung. 10 ani, spunem noi, pentru direcțiile prioritare strategice ale agriculturii, urmat de strategii sectoriale, pe cel puțin 4 domenii, care au fost și temele forumului de ieri, primul se referă la regândirea modului în care funcționează lanțul valorii ca agroalimentar pentru a echilibra balanța comercială, adică a schimba deficitul ăsta să-l transformăm într-un excedent, pentru a finanța adecvat pornim de la ce se cere, ce e nevoie, de ce doresc consumatorii care sunt dinamici și schimbă permanent dorințele de a cumpăra produse agroalimentare, dincolo de cele de bază. Regândirea acestui lanț valoric, și asta presupune un parteneriat public-privat serios și abordat diferit.

Apoi gestiunea integrată a apei în agricultura, asta înseamnă continuare și la un alt nivel a investițiilor în irigații de secare, într-un model care se gestioneze integrat utilizarea apei în scopul agriculturii, dar și complementar pentru a crea valoare maximă din acest proces. În al treilea rând, vorbim de finanțare în agricultură, e un deficit major de finanțare la nivelul întregii Uniunii Europene au arătat ieri, România are un estimat de aproape 12 miliarde de euro. În 2023 era studiul Bancii Europene de investiții ca deficit. E nevoie de alta abordare, e o discuție și la nivelul Uniuni Europene, o alta abordare privind finanțarea în agricultură, noi instrumente, vorbim de fonduri de investiții ca să punem la lucru în posibilul scenariu al diminuării fondurilor europene și al reducerii instrumentelor existente acum din bugetul comun prin politica agricolă comună, fonduri de investiții private, încercând să sprijinim prin asta și accesul celor care sunt pregătiți să treacă la un nivel superior de a produce valoare adăugată pe produsele primare din agricultură și, în ultimul rând, partea de digitalizare în agricultură care e un proces complex, dar care cred că în punctul de inflexiune despre care vorbeam la început, punctul ăla de la care ori te duci în sus, ori te prăbușești, reușim să facem cu digitalizarea într-o țară care s-a consacrat ca o foarte bună, prin oamenii pe care i-a pregătit și lucrează în toată lumea asta ca informaticeni, putem să facem combinația asta între tehnologiile digitale și agricultură cu posibilitatea de a gestiona mai bine date și a luat decizii, cu posibilitatea de a crea condiții ca să-ți reduci costurile și să gestionezi această incertitudine, cu posibilitatea de a atrage tineri care sunt digitace.

Aici rezolvi niște probleme mari cu schimbul ăsta de generații în agricultură. Astea au fost temele principale, acestea sunt cumva direcțiile pe care le urmăm. Vrem o politică a României sub forma unui pact politic, sub forma unui document adoptat în parlament și la care Guvernul să fie în acord cu ceea ce implementează pe 10 ani și apoi strategii sectoriale care să fie într-o altă abordare. E clar că nu putem să rezolvăm problemele pe care le avem cu aceeași minte care a creat problemele pe care le avem acum. Agricultura e strategică și cred că avem nevoie de dumneavoastră, de fiecare dintre cei care promovează tema asta să o facă cât mai vizibilă, pentru că vor fi perioade foarte dificile cu decizii grele și cred că e important acum este să înțelegem, să simțim că undeva e un punct de care ne putem prinde ca să trecem peste momentele dificile și să avem încredere”, spune el.

Exit mobile version