- Principalele măsuri de sprijin în agricultură identificate de fermieri sunt subvențiile și ajutoarele financiare (39,5%), TVA redus la 9% pentru produsele agricole (34,5%) și impozitul pentru microîntreprinderi (26,75%), ceea ce arată că sprijinul fiscal și financiar rămâne prioritar pentru sustenabilitatea sectorului.
- În ceea ce privește nevoile reale ale agricultorilor, 39,75% dintre aceștia cer modificarea legii arendei, 33% solicită dezvoltarea sistemului național de irigații, iar 30,5% cer creșterea subvențiilor, evidențiind faptul că predictibilitatea legislativă și infrastructura sunt critice pentru dezvoltarea fermelor.
- Cele mai importante riscuri financiare semnalate de antreprenori sunt veniturile slabe, raportate de 37,33% dintre respondenți, și resursele insuficiente pentru plata cheltuielilor curente, menționate de 30,77% dintre aceștia, ceea ce arată o vulnerabilitate majoră a agricultorilor în fața fluctuațiilor economice.
- În privința riscurilor legate de piață, cei mai mulți fermieri indică costul ridicat al materiilor prime și al energiei (56,05%), urmat de volatilitatea prețului recoltelor (38,62%) și concurența mare (34,66%), ceea ce evidențiază presiunea puternică asupra profitabilității și competitivității în sectorul agricol.
- Salariul mediu net în agricultură a fost de aproximativ 3.972 lei pe lună, cu circa 20% mai mic decât salariul mediu național, fapt care reflectă impactul renunțării la facilitățile pentru salariul minim și evidențiază dificultățile în atragerea și păstrarea forței de muncă.
- Agricultura contribuie cu aproximativ 4,1% la PIB în 2024, însă creșterea costurilor inputurilor agricole și a energiei (91% dintre respondenți), instabilitatea legislativă (79%) și volatilitatea prețurilor produselor agricole (94%) reprezintă cele mai mari probleme economice, în timp ce lipsa forței de muncă (65%) și dificultățile de recrutare a personalului calificat (49%) subliniază provocările structurale ale sectorului.
Fermierii spun clar ce îi ajută și ce le lipsește. Subvențiile sunt cea mai importantă formă de sprijin, spun ei, 39,5% dintre aceștia. În același timp, există PIB-ul redus, cu 34,5%, și regimul fiscal pentru microîntreprinderi, 26%. Când vine vorba de nevoile reale, 39% dintre fermieri cer o schimbare a legii chiriei, 33% cer irigații și 30% cer subvenții mai mari. Cele mai mari riscuri provin de pe piață; costul materiilor prime și energia sunt pe primul loc, iar 56% dintre fermieri consideră că ar avea nevoie de o măsură din partea guvernului. Din punct de vedere financiar, majoritatea se plâng de veniturile slabe, pentru că 37% dintre ei consideră că lipsa banilor este unul dintre motivele pentru care agricultura nu este sustenabilă în România.
Care este principala nevoie nerezolvată a fermierilor din România în relația cu statul: subvențiile, irigațiile sau legislația? Ce spune Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor din România, pentru Aleph Business?
” Avem nevoie ca politicienii publici să asigure un cadru legal pentru implementarea programelor de dezvoltare în agricultură, inclusiv aici asigurarea sustenabilității fermelor, pentru cel puțin 10 ani. Acest lucru este posibil și realizabil. Cartea albă oferă o fundație în sensul valorilor pe care o astfel de politică publică predictibilă le poate determina. Investiții majore în proiecte pe care statul trebuie să le facă, dincolo de cele la care contribuie antreprenorul din agricultură sau fondurile europene din politica agricolă comună. Aici se menționează sistemul național de irigații, esențial ca formă de gestionare a riscului climatic. Seceta din ultimii ani a cauzat pierderi medii de aproape 2 miliarde de euro anual, cu vârfuri de pierderi în 2023-2024. Deci, infrastructura de irigații este esențială. Apoi, finanțarea în agricultură necesită o altă abordare. Băncile și actorii financiari din FNU au un apetitul redus de a sprijini accesul la finanțare pentru capital de lucru pentru antreprenorii din agricultură sau fermieri, precum și cofinanțarea proiectelor de investiții care beneficiază de sprijin din fonduri europene sau proiecte private. Prin urmare, gestionarea riscurilor și finanțarea sunt două probleme care trebuie rezolvate împreună. România are un deficit financiar pentru agricultură, măsurat și cuantificat de Banca Europeană de Investiții, de aproape 50 de miliarde de euro, adică aproape 10 miliarde de euro, echivalentul sumei distribuite acum sub diverse forme de capital de lucru sau investiții pentru întreaga agricultură românească.”