- În 2024, seceta și temperaturile record afectează producția agricolă din România, iar mulți fermieri așteaptă despăgubiri de la stat.
- România irigă în prezent mai puțin de 10% din suprafața arabilă totală, deși infrastructura de irigații este aproape inexistentă în 20 de județe.
- Dacă nu se fac investiții semnificative în irigații, agricultura românească va fi compromisă în următorii cinci ani.
Cum poate România crește industria agricolă fără irigații? Anul 2024 aduce secetă și temperaturi record, care afectează producția de cereale, legume, cartofi și furaje pentru animale. Mulți fermieri de la noi așteaptă despăgubiri de la stat. Infrastructura de irigații este aproape inexistentă în 20 de județe, iar unde există, este insuficient dezvoltată.
Suprafața pregătită pentru irigat în țară este de 1,6 milioane de hectare, dar se irigă efectiv doar 794.000 de hectare, conform ANIF. Astfel, România irigă mai puțin de 10% din suprafața arabilă totală, care în 2023 a fost de 8 milioane de hectare. Chiar dacă toată infrastructura ar funcționa, nu am putea iriga nici măcar un sfert din această suprafață.
La nivel județean, Brăila stă cel mai bine. Cu o suprafață pregătită de irigat de 334.000 de hectare, din care se irigă peste 80%. Fermierii din Brăila au realizat că irigațiile sunt esențiale și au investit în reparații și modernizări. Gabriel Stanciu, președintele cooperativei agricole Braicoop, menționează că investițiile au început cu bani proprii, iar ulterior s-au accesat fonduri europene, care au necesitat și o contribuție proprie.
Anul 2024 aduce nu doar secetă, ci și temperaturi extreme vara. Ceea ce determină ca producția în zonele irigate să fie la 80% din media ultimilor trei ani. În lipsa irigațiilor, producțiile vor fi zero. Stanciu subliniază că, chiar dacă ar ploua, ar fi nevoie de 500-600 l/mp pentru a acoperi deficitul de apă. El consideră că următorii cinci ani vor fi critici pentru agricultură dacă nu se fac irigații, scrie ZF.
Comparativ cu alte țări europene, România are o infrastructură de irigații slab dezvoltată
Fermierii din alte zone resimt efectele secetei și temperaturilor ridicate, ceea ce afectează nu doar producția de cereale și legume, ci și calitatea furajelor. Toate acestea duc la creșterea prețurilor. Un fermier menționează că producția de lapte va scădea la jumătate. Costuri cu 40% mai mari decât în 2023, ceea ce va reduce cota de piață a producătorilor români de lapte sub 20% în 2025.
Județul Galați, unul dintre bazinele legumicole, se confruntă cu o situație dificilă în ceea ce privește irigațiile. Deși are o suprafață de 106.875 de hectare pregătită pentru irigații, doar 37% din suprafața agricolă ar putea fi irigată. Situația este similară în județele Olt, Giurgiu și Buzău. Fermierii din Covasna, unde se cultivă mulți cartofi, nu mai iau în calcul cultura fără irigații, ceea ce nu era necesar în anii anteriori.
Peste 2 milioane de hectare sunt afectate, iar criza actuală este cea mai gravă din agricultură. Producția de porumb este estimată la doar 6-7 milioane de tone, comparativ cu recordul de peste 18 milioane de tone din 2018. Fermieri se gândesc să renunțe la această cultură.
Comparativ cu alte țări europene, România are o infrastructură de irigații slab dezvoltată. În sud-estul țării, doar în zona Brăilei se irigă peste 5% din suprafața agricolă. În schimb, în Spania, irigațiile acoperă peste 30% din suprafața agricolă. Cu excepția regiunii Galicia, care are un climat mai rece și precipitații mai frecvente.