- Florin Barbu rămâne în funcţia de ministru al Agriculturii.
- Guvernul alocă 1 miliard de euro pentru investiții în procesare agricolă și 200 milioane de euro pentru panificație, cu focus pe modernizarea infrastructurii de irigații.
- România are un deficit anual de finanțare în agricultură de 11 miliarde de euro și doar jumătate din suprafața irigabilă este utilizată.
Guvernare nouă, reguli noi. Constanta e Florin Barbu, care rămâne în funcţia de ministru al Agriculturii şi în noul Guvern.
Pe agenda noului minister? O schemă de ajutor de stat de 1 mld. euro pentru investiţii, 200 mil. euro pentru panificaţie, dar şi creşterea infrastructurii de irigaţii.
Asigurarea culturilor în România, ca instrument de gestionarea riscului, finanţarea fermelor și dezvoltarea fermelor de familie, sprijinirea sectorului de creștere a păsărilor și animalelor sau prioritizarea sectorului apicol în vederea creşterii competitivităţii sectorului. Sunt câteva dintre „dorințele guvernului”.
Ce spune Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români, pentru Aleph Business:
„Fiecare dintre măsurile menționate aici nu reprezintă o surpriză, ele asigură o continuitate și au fost cerute și urmărite a fi adoptate, a fi susținute prin măsuri guvernamentale în ultimii ani de către asociațiile de fermieri. Focusul se pune pe trei zone importante. Prima este zona finanțării în agricultură, care are un deficit foarte mare. Contribuția agriculturii, așa cum arată INS, e 4,7%, dar în realitate trebuie judecat nu strict sectorul, ci relația acestui sector ca furnizor de materie primă către alte sectoare. (…) România are un deficit de finanțare pe agricultură pe an de peste 11 miliarde de euro, adică cereri care au fost făcute, dar nu au fost satisfăcute pentru a fi finanțate investiții în agricultură. A doua direcție importantă este legată de irigații. România este într-o situație dificilă și vorbeam de 2 milioane de hectare afectate în 2024, vorbeam de o suprafață aproximativă aceeași în 2023.”
Agricultura românească cere un fond mutual pentru gestionarea riscurilor climatice și economice
„Avem dificultăți mari în agricultură datorită schimbărilor climatice. Gândiți-vă că România are 1,7 milioane de hectare irigabile, dar în realitate s-au irigat mai puțin de 800 de mii, deci mai puțin de jumătate, și ținta este de a avea aproape 3 milioane de hectare gata să fie irigate. (…) Investiția asta de 800 de milioane de euro cumulată din fondurile de modernizare, amenajări locale, cumpărarea de echipamente pentru irigații, este cel mult jumătate din suma necesară spre a fi investită ca să ajungi la această capacitate de 3 milioane de hectare irigate. Înseamnă că-ți asiguri securitate alimentară și devii pentru Europa în furnizori de cereale și poate reușim să creăm prin a treia direcție, și aici mă refer la procesare, puterea aceea de a crea valoare adăugată pe sistemul agroalimentar, de a inclina în sens invers deficitul de balanță comercială pe produse agroalimentare. Adică să nu mai importăm alimente procesate și să le facem aici în țară. Apare într-adevăr programul Roma-Aliment cu o schemă de ajutor de stat de un miliard de euro pentru retehnologizarea, modernizarea, facilităților existente de procesare și de materii prime în agricultură.
E un răspuns la deficitul balanței comerciale. România are nevoie ca să-și gestioneze riscurile și de instabilitate economică care impactează agricultura, dar și datorită schimbărilor climatice, seceta de care vorbeați, de un fond de gestiune a riscului, un fond mutual. Pilonii mari ai dezvoltării în agricultură îi regăsim în acest program de guvernare. Problema este următoarea, la punerea în aplicare a acestor teme.(…) Pe irigații vorbim de o lucrare extraordinar de mare, se numește canalul Siret-Bărăgan, care va avea posibilitatea să asigure apă pentru zona Moldova până în Muntenia, deci din partea de centru în orta Moldovei până jos în Muntenia, astfel încât o zonă care e lipsită de apă și e foarte afectată, cum a fost polul Secetei Vaslui-Vrancea, să primească apă. Astea sunt lucrări extrem de mari care necesită continuitate. Orice fluctuație în asigurarea finanțării dată de instabilitate, dată de împlumuturi pe piețele externe care sunt la costuri foarte mari, va afecta acest plan. Deci ce problemă vedem nu este legată de realizarea acestor, de alegerea acestor obiective, ci de continuitatea realizărilor.“, adaugă Florian Ciolacu.