- Prețul terenului agricol din România crește de 4 ori în 10 ani
- Un hectar agricol din România ajunge la 8.700 de euro
- Un hectar agricol din Franța valorează 6.400 de euro
În ultimul deceniu, valoarea terenurilor arabile aflate în proprietatea fermierilor români a crescut de 4,2 ori, pe fondul majorării prețurilor, potrivit unei analize ZF realizate pe baza datelor Eurostat.
Valoarea unui hectar de teren agricol în România ajunge la 8.700 de euro și este cu 35% peste nivelul din Franța. Astfel, un fermier român care deține 100 de hectare este acum mai bogat decât un fermier francez.
Un fermier din România care deţine 100 de hectare are o avere de aproape 900.000 de euro, faţă de unul din Franţa, care are de 640.000 de euro. Alinda Bănică, consultant de business, atrage atenția că diferența de preț nu ține de valoarea agricolă, ci de maturitatea pieței. De asemenea, dinamica pieței este importantă: prețurile sunt influențate de cerere și ofertă, inclusiv de regulile privind proprietatea străină.
Avem o piață matură sau una speculativă, după capitalizarea accelerată a terenurilor?
Ce spune Alinda Bănică, consultant de business, pentru Aleph Business?
Ea spune că România rămâne departe de o piață matură și o descrie ca fiind în continuare o piață speculativă. Ea explică faptul că o piață matură înseamnă predictibilitate, jucători educați și comportamente raționale, iar aici România mai are de parcurs atât la cadrul legislativ predictibil și consecvența autorităților, cât și la educația financiară a participanților, care îi ajută să se protejeze de riscuri.
Dacă hectarul este mai scump, dar randamentele rămân mai slabe, ce împinge prețul în sus și ce risc apare pentru fermieri?
Alinda Bănică leagă scumpirea de câțiva factori care susțin piața, începând cu subvențiile care se capitalizează în preț. Ea adaugă cererea venită din partea investitorilor non-fermieri, inclusiv fonduri și persoane cu capital, care tratează terenul ca activ sigur, nu neapărat ca proiect productiv. În plus, ea spune că piața este împinsă și de așteptarea de convergență către prețurile din țări mai dezvoltate din Uniunea Europeană. În acest context, ea avertizează că există un risc real de neprofitabilitate pentru fermierii care nu cresc și nu investesc.
Cine rămâne profitabil, în acest context, și cine intră sub presiune în 2026?
Alinda Bănică spune că rămân profitabili, în primul rând, fermierii care lucrează suprafețe compacte, de la 500–1.000 de hectare în sus, și care investesc în tehnologii pentru creșterea productivității. Ea adaugă că profitabilitatea se menține și pentru cei care merg pe culturi de nișă, precum bio sau produse tradiționale, în lanțuri scurte de aprovizionare. De asemenea, ea menționează proprietarii care arendează, pentru că externalizează riscul operațional. În schimb, ea spune că fermierii mici, care rămân pe cereale și oleaginoase, sunt presați pe marje și riscă să devină neprofitabili dacă nu se reorientează.