- Agroindustria este un pas spre a integra produsele primare.
- AAC: Agricultura e prioritate economică.
- AAC: Vrem susţinere pentru creşterea bugetului PAC.
- AAC: Vrem o lege a arendei echitabilă.
- APPR: Agricultura e un domeniu vulnerabil, dar esenţial.
- Materia primă produsă de fermieri trebuie valorificată mai departe.
- Creditarea este o altă provocare în agribusiness.
- Costurile de producție cresc constant pentru fermieri.
- Agricultura contribuie cu 4,5% la PIB-ul național.
- Agricultura îşi poate dubla ponderea în PIB în 10 ani.
- România are o suprafaţă de teren arabil de 9 milioane de hectare.
Agricultura poate să alimenteze PIB-ul mai bine, dacă vom face trecerea către agroindustrie, digitalizare și sustenabilitate.
Jucătorii din piață au nevoie de continuitate instituțională, acces transparent la fonduri și un calendar predictibil pentru plățile esențiale.
În paralel, problemele structurale din sector persistă: secetă severă în mai multe regiuni, creșterea costurilor de producție, întârzieri în livrarea subvențiilor și dificultăți în accesarea programelor de sprijin.
Agricultura românească așteaptă de la viitoarea guvernare un parteneriat funcțional și soluții aplicabile, indiferent de culoarea politică.
România are nevoie de o guvernare care să înţeleagă mizele negocierilor în agricultură, spune Florentin Bercu, vicepreședintele Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare.
Ce spune Florentin Bercu, vicepreședintele Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare?
Un studiu al Băncii Europene de Investiții spune că diferența dintre finanțarea existentă în sectorul agricol în țara noastră și necesarul real de finanțare al domeniului este de 11 miliarde de dolari. Cum putem dubla PIB-ul în agricultură, de ce măsuri are nevoie acest sector pentru a performa și a alimenta mai bine economia?
„Cred că atât agricultura, dar în special agricultura față de alte sectoare, are nevoie de predictibilitate, de stabilitate și de măsuri luate urmare a consultării și a situației din piață la ora actuală. Sunt foarte multe proiecte legislative la nivel european și național care pot să ajute în acest sens. Nu este nevoie neapărat doar de bani, foarte mulți bani. Vorbim preponderent de necesitatea de a avea un proiect legislativ special pentru arendă și care să aibă în anexă un contract cadru echilibrat între părți.
Totodată este nevoie de un instrument de asigurare, de operaționalizare a instrumentului de asigurare, creditare, garantare destinat fermierilor pentru protecția împotriva riscurilor catastrofice. Și facem trimiterea aici, în mod special, la seceta pedologică severă și arșița atmosferică, care să fie aplicabil pe întreaga suprafață înregistrată la APIA, de circa 6,5 milioane de hectare.
Totodată, că discutați mai devreme de PNRR, este nevoie ca la nivelul investițiilor în perdele forestiere și agroforestiere să existe o mai mare flexibilitate. Acea perioadă de 21 de ani pentru care e necesară să fie deținute terenurile, să fie acordată o exceptare pentru a se putea cei care au perioade minime de 7 ani de arendare cu posibilitatea de prelungire automată pe 3 ani să se încadreze.
Totodată, avem nevoie de substanțe de protecție a plantelor care să ne ajute să continuăm producția și să fim competitivi în relația cu ceilalți actori și ceilalți agricultori, atât din Uniunea Europeană cât și din statele terțe, bineînțeles folosind substanțe care s-a dovedit științific că nu impactează sănătatea populației dacă sunt folosite conform etichetei și conform recomandărilor de doze.
Totodată, este nevoie să fie păstrat un buget pentru politica agricolă comună post-2027 la fel cum este în prezent, actualizat cu cel puțin 30% pentru a acoperi inflația și menținerea celor doi piloni și vorbim aici de pilonul 1, plăți directe, subvenții pe suprafață și pilonul 2, investiții în dezvoltare rurală.
Totodată, sperăm ca autoritățile din România să fie mult mai active și în procesul de negociere la nivel european să obțină finalizarea convergenței externe a plăților directe începând cu 2028 pentru că, deși trebuia ca fermierii din România să primească echivalentul mediei subvenției europene sau să avem aceeași subvenție europeană din 2014, abia în 2027 vom ajunge la 75% și avem un deficit în acest sens.
Totodată, mai sunt mai multe aspecte ce țin de respingerea acordului cu statele Mercosur pentru că va crea foarte multe probleme agriculturii. Totodată, trebuie să fim mult mai atenți la proiectul apă la nivel european pentru a fi precizată concret posibilitatea de folosire a apelor pentru irigații și legislația privind întărirea puterii de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar pentru a elimina posibilitățile de impunere a practicilor comerciale neloiale din partea actorilor mai mari.
Sunt probleme și cu carnivorile mari care trebuiesc avute în vedere și ne-am mai confruntat cu toții și am văzut chiar și la televizor că, nefiind un control, o bonitate a acestor efective de animale pe suprafețele ele unde cresc, atunci ele s-au dezvoltat în exces având pentru unele specii cum ar fi ursul de patru ori efectivul care ar fi normal pentru țara noastră și atunci ne confruntăm cu problemele pe care le-am văzut și ei coboară și chiar atentează inclusiv la viața populațiilor, dar mai ales a animalelor”, spune el.
Deși suntem în topul producătorilor de grâu, de exemplu, nu procesăm suficient și exportăm în continuare materie primă. De aceea, chiar dacă agricultorii, ca entități de sine stătătoare, au o profitabilitate bună, ar trebui să treacă la un alt nivel de dezvoltare și anume să proceseze cât mai mult din producția obținută. Cum ajungem aici?
„Simplu, prin cooperative agricole. Probabil că știți că eu reprezint Uniunea Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România. Formele de asociere cu rolul economic, cum sunt cooperativele și grupurile de producători, pot să vină și au șansa să vină, pentru că actualul Guvern chiar a făcut un lucru laudativ. Au prioritizat formele de asociere cu rolul economic dintr-o rațiune sănătoasă, pentru că bugetul este limitat și trebuie să servească cât mai mulți producători. Încercăm să implicăm producători în integrarea producției și anume să reducem numărul actorilor care sunt pe lanț, de la producție la retail, la magazin, și atunci, cu cât fermierul, prin formele de asociere cu rolul economic, și ne referim aici la cooperative și grupuri de producători, accesează și implementează proiecte și am avut posibilitatea și acum suntem în pragul de a implementa proiecte pe măsura DR 22 pentru procesare.
Foarte mulți fermieri și cooperative, inclusiv, s-au acordat realocări în acest sens. Sperăm să fie redus deficitul pe care l-ați expus și dumneavoastră mai devreme, pe balanța comercială cu produse agroalimentare și să avem o stabilitate și o predictibilitate pe termen lung. Estimăm că aceasta va putea fi vizibilă începând cu anul fiscal, după încheierea anului fiscal 2028, pentru că până la sfârșitul anului 2027 trebuie implementate foarte multe proiecte de acest sens în România și trebuie continuat, bineînțeles, cu această integrare, actualizare, modernizare.
Vor fi posibilități, inclusiv, pe măsura de procesare prin DR 33 pentru anumite segmente unde rezultă produse care nu sunt în anexa 1 la Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, așa cum a fost pe măsura anterioară pe care noi am accesat-o. Paște vor vedea, trebuie să continuăm, trebuie să insistăm, dar este nevoie și de stabilitate, de predictibilitate și de a avea garanția utilizării terenului pe perioadă mai lungă de timp în condiții echitabile atât pentru proprietari cât și pentru fermieri, așa cum spuneam mai devreme”, explică el.
În Belgia și în alte țări se vorbește despre agroindustrie. Cum poate și România să facă această tranziție?
„Da, doar că va dura ceva timp. Trebuie să fim conștienți că industria este aproape la pământ în majoritatea sectoarelor în țara noastră și ea trebuie construită. Trebuie reconstruită adaptându-ne la nevoile de azi, să fim competitivi, să ne alegem la anumite sectoare de nișă, unde nu sunt acoperite poate de alte țări și unde putem noi să fim cei mai buni. Poate am avut anumite specificități în trecut sau avem acum.
Noi chiar intenționăm și împreună cu colegii am înființat Cooperativa Agricolă Națională de Gradul 3, care reunește circa 24 de cooperative și 500 de fermieri și lucrăm la o analiză de due diligence pentru a realiza o investiție strategică la nivel regional și național, care să fie competitivă pe piață, o investiție de mare scală, care sperăm să fie implementată și până în anul 2028-2029”, continuă el.